Republica Moldova a făcut pași importanți în combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine (FIMI), însă măsurile adoptate de autorități trebuie să respecte principiile legalității, transparenței și proporționalității și să poată fi supuse unui control judecătoresc efectiv, avertizează Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în „Raportul alternativ privind statul de drept și libertatea presei în Republica Moldova”, lansat la 29 iulie.
Potrivit documentului, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, alegerile parlamentare din 2025 și intensificarea campaniilor de dezinformare au transformat spațiul informațional într-un domeniu-cheie al securității naționale. O evaluare realizată în cadrul Rapid Response Mechanism (RRM) a identificat peste 450 de produse de manipulare informațională și ingerințe străine (FIMI) asociate rețelelor proruse în perioada electorală. Totodată, misiunea de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR a documentat campanii coordonate de dezinformare, utilizarea boților și trolilor, precum și conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Autorii raportului subliniază că existența unor astfel de amenințări justifică intervenția statului, însă aceasta nu poate avea loc în afara garanțiilor privind libertatea de exprimare. Documentul precizează că măsuri precum suspendarea licențelor de emisie, blocarea site-urilor sau eliminarea conținutului online reprezintă „ingerințe în dreptul la libertatea de exprimare” și trebuie să fie prevăzute de lege, necesare și proporționale cu scopul urmărit.
Raportul apreciază că definiția manipulării informaționale și a ingerințelor străine, introdusă în legislația Republicii Moldova, este, în linii generale, compatibilă cu abordarea Uniunii Europene, deoarece vizează comportamente coordonate de manipulare și nu exprimarea unor opinii. În același timp, autorii avertizează că evaluările privind existența unor acțiuni FIMI trebuie să se bazeze pe metodologii publice și transparente și nu pot înlocui deciziile adoptate de autoritățile competente sau de instanțele de judecată.
O atenție aparte este acordată suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune în perioada stării de urgență. Raportul arată că motivele invocate de autorități au făcut referire la răspândirea dezinformării și la riscuri pentru securitatea națională, însă documentele publice „nu au prezentat întotdeauna probe individualizate pentru fiecare instituție media” și nici explicații privind „imposibilitatea aplicării unor măsuri mai puțin restrictive”. În plus, analiza CJI, citată în raport, arată că dintre cele șase posturi suspendate în al doilea val, doar unul fusese sancționat anterior pentru încălcarea obligației de informare corectă.
Documentul analizează și practica blocării site-urilor. Potrivit raportului final al misiunii OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 2025, în primele nouă luni ale anului au fost blocate peste 85 de pagini web, dintre care 35 în perioada campaniei electorale și 22 în ziua tăcerii electorale. Raportul critică lipsa unui registru public care să permită verificarea site-urilor blocate, a motivelor care au stat la baza deciziilor și a duratei restricțiilor.
Autorii amintesc și incidentul din ziua alegerilor, când blocarea infrastructurii Host.md, ca măsură de răspuns la un atac cibernetic, a făcut inaccesibile aproximativ 4.000 de site-uri, demonstrând riscul unor efecte colaterale atunci când măsurile tehnice nu sunt suficient de bine calibrate.
În concluzie, raportul arată că Republica Moldova are obligația de a combate manipularea informațională și ingerințele străine, însă acest obiectiv trebuie urmărit „fără a afecta libertatea presei și dreptul publicului la informație”. Autorii recomandă instituirea unor proceduri transparente pentru suspendarea licențelor și blocarea conținutului online, motivarea individuală a fiecărei decizii, aplicarea măsurilor restrictive doar ca ultimă soluție și garantarea unui control judecătoresc prompt și efectiv asupra acestor intervenții.
