De la „ultimatum politic”, la „jaful României” și „ospăț pe timp de ciumă”. Cum sunt utilizate interpretările în știri

Foto: Colaj Mediacritica

O decizie a unei instituții a statului este prezentată drept un „ultimatum politic”. O opinie despre prețul gazelor este transformată într-o dovadă a „jefuirii” Republicii Moldova de către România și Uniunea Europeană. Iar un proiect de lege ce vizează salariile din sectorul bugetar este interpretat ca fiind „ospăț în vreme de ciumă”. Sunt doar câteva exemple de articole publicate de Komsomolskaia Pravda v Moldove, care evidențiază aceeași abordare editorială: fapte concrete sunt utilizate ca punct de plecare pentru formularea unor concluzii ce nu rezultă direct din informațiile prezentate sau nu au o legătură factologică cu acestea. 

„DECIZIA PRIVIND FLY ONE ESTE UN ULTIMATUM POLITIC

În articolul intitulat „Ultimatum politic: Anturajul lui Plahotniuc, obligat să părăsească în termen de 90 de zile afacerea aviatică din Moldova — Fly One trebuie să-și schimbe proprietarul” (în orig. «Политический ультиматум: Окружение Плахотнюка обязали в течение 90 дней выйти из авиабизнеса Молдовы — Fly One должен сменить владельца») se relatează despre decizia Consiliului pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) privind compania aeriană Fly One.

Faptele prezentate în articol arată că autoritățile au aplicat procedura prevăzută de legislație în urma unei verificări care a durat aproximativ 11 luni și au dispus schimbarea controlului asupra companiei deținute de Vladimir Cebotari. Publicația transformă această decizie într-un presupus „ultimatum politic” și o interpretează într-o cheie politică, fără dovezi care să justifice eticheta utilizată în titlu.

Arrticolul se încheie cu întrebarea: „Acum afacerea va fi acaparată de cineva din PAS sau din anturajul lor?”. Formularea sugerează existența unei intenții de preluare abuzivă a companiei de către reprezentanți ai puterii, fără a fi prezentate probe care să susțină această insinuare. Prin urmare, materialul nu se limitează la relatarea faptelor, ci introduce interpretări și speculații care nu rezultă din informațiile prezentate.

„ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ JEFUIESC REPUBLICA MOLDOVA”

Articolul „Ipocrizie curată: România vinde Republicii Moldova gaz rusesc mai scump decât pe propria piață internă – asta nu este fraternitate, ci jaf” (în orig. «Чистое лицемерие: Румыния продает Молдове российский газ дороже, чем на своем внутреннем рынке – это не братство, это грабеж») pornește de la declarațiile economistului Dumitru Tărăburcă privind prețul gazelor livrate Republicii Moldova. Cu toate acestea, titlul nu informează, ci formulează deja o concluzie: România este acuzată de „ipocrizie”, iar diferențele de preț sunt catalogate drept „jaf”.

Pe parcursul textului, publicația depășește limitele jurnalismului informativ și promovează o serie de interpretări politice. Uniunea Europeană este prezentată ca actorul care ar fi „izolat Moldova de Rusia și de resursele energetice ieftine”, iar integrarea europeană este descrisă drept un proces ce obligă cetățenii să suporte „tarife jefuitoare” și reforme „absurde”.

Totodată, autorii utilizează metafore și comparații menite să provoace reacții emoționale. Integrarea europeană este comparată cu o „anacondă care își înghite victima”, iar aderarea la UE este prezentată ca un proces inevitabil de degradare economică și socială. Astfel, materialul promovează concluzii și generalizări care nu sunt susținute prin argumente factuale. În acest caz, informația economică servește doar ca punct de plecare pentru dezvoltarea unei narațiuni antieuropene și antiromânești.

„GUVERNAREA ÎȘI MĂREȘTE SALARIILE ÎN TIMP CE CETĂȚENII SUFERĂ”

În materialul „Totul pentru ei: Guvernul Republicii Moldova pregătește majorarea salariilor președintei, premierului, miniștrilor și deputaților” (în orig. «Всё для себя любимых: Правительство Молдовы готовит повышение зарплат президентки, премьера, министров и депутатов») site-ul face trimitere la politicianul Ștefan Gligor ca sursă a informației, fără ca autorii să precizeze despre ce document concret ar fi vorba. Chiar dacă într-adevăr, un proiect de lege privind reformarea sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar a fost publicat recent de Guvern și este supus consultărilor publice, textul conține comentarii și calificative incompatibile cu jurnalismul informativ. Reprezentanții guvernării sunt numiți „paraziți”, iar posibilele majorări salariale sunt calificate drept „ospăț în vreme de ciumă”, deși ele nu ar urma să vizeze exclusiv conducerea statului, ci aproximativ 170.000 de angajați din sectorul bugetar al Republicii Moldova. 

Astfel de formulări nu reprezintă informații și nici citate atribuite unor surse. Ele reflectă poziția autorului și transformă articolul într-un comentariu politic mascat în știre.

În plus, materialul nu oferă suficiente detalii despre proiectul de lege invocat, despre argumentele autorilor acestuia sau despre stadiul procesului legislativ, ceea ce împiedică publicul să evalueze în mod obiectiv subiectul.

În toate cazurile analizate pot fi observate aceleași tehnici: utilizarea limbajului emoțional și depreciativ, substituirea faptelor prin interpretări, formularea de acuzații și insinuări fără dovezi și amestecul dintre informație și opinie.