Într-o perioadă în care tinerii sunt expuși unei avalanșe de informații distribuite pe Internet și rețele sociale, dezvoltarea unor abilități precum filtrarea surselor, gândirea critică și reziliența la dezinformare devine o provocare majoră pentru instituțiile de învățământ. O soluție vine din zona academică, unde universitățile pot transforma concepte complexe în competențe de viață și de cercetare. În cadrul ediției din luna iulie a Podcastului cuMINTE , Angela Globa, doctor conferențiar universitar în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, a vorbit despre rolul profesorilor în formarea gândirii critici a studenților și despre importanța introducerii educației media în noul an universitar.
Potrivit invitatei, mecanismele dezinformării pot fi explicate tinerilor prin aceleași instrumente prin care sunt abordate cercetările științifice. „Dacă aș face o comparație între studenții de astăzi și studenta care eram eu, vreau să vă spun că ei sunt mult mai maturi, mult mai pregătiți pentru viață și mai îndrăzneți. Ei pun mai multe întrebări decât puneam noi la vremea noastră, nu le este frică să facă acest lucru și își doresc în mare parte să afle o alternativă. Astăzi nu mai merge acea variantă care era «așa am zis eu», deoarece un cadru didactic nu este doar un transmițător de informații, ci este un formator de opinii”, a explicat Angela Globa.
Invitata a relatat că una dintre cele mai mari provocări în mediul universitar este combaterea capcanelor psihologice în fața fluxului informațional cotidian. Cazuri de dezinformare sau manipulare online trebuie demontate prin argumente solide, mai ales în contextul în care tinerii se confruntă cu propriile bariere cognitive. „Noi am realizat recent un studiu în care am analizat biasul de confirmare, adică tendința de a crede doar ceea ce tu deja ai acceptat pentru tine și de a fi părtinitor la propriile convingeri. Păi, iată, acest bias de confirmare este foarte mare, înregistrând valori de la 72% până la 83%. Din această cauză, intervenția pedagogică trebuie să fie aici, adică trebuie să îi învățăm a învăța și să le dezvoltăm gândirea aceasta critică. Studentul trebuie să își pună o întrebare înainte de a spune «da», să întrebe și o altă opinie din exterior, pentru că s-ar putea ca aceasta să nu coincidă cu a lui”, a menționat conferențiara universitară.
Un element important al procesului educațional este introducererea cursurilor specializate în programul universitar. În loc să ofere doar recomandări sporadice, instituția a trecut la o abordare structurată pentru studenți și masteranzi. „Până acum era foarte sporadic și nu exista un curs de alfabetizare informațională și media pentru studenți, însă din anul universitar 2024-2025 s-a inclus cursul Cultura comunicării, unde un modul de 30 de ore este dedicat educației pentru medie. De asemenea, avem și cursul de Etică și Metodologia Cercetării, unde deja lucrăm cu masteranzii pe care îi pregătim pentru studii de doctorat și cercetări mai ample. Iată că aici noi lucrăm deja cu acel fact-checking științific, adică cum ar trebui evaluată o sursă din punct de vedere științific, deoarece dezinformarea nu este doar în medie, prin știri politice, ci există și dezinformare științifică”, a spus Angela Globa.
Reacțiile studenților pe parcursul anilor de facultate demonstrează că abilitățile de analiză se dezvoltă eficient prin practică directă. Potrivit ei, viitorii specialiști nu rămân simpli consumatori de internet, ci devin cercetători activi în cadrul conferințelor naționale și internaționale. „Aceste abilități de verificare a surselor nu sunt atât de mari din primul an, ci se formează pe parcurs prin cercetare, deoarece universitatea este axată pe acest lucru. Eu tot timpul le spun studenților: «Ai găsit o informație în mediul online? Documentează-te cât este ea de adevărată? Cine a publicat această informație și cât este de consacrată persoana respectivă? Cât de veridic este acel site sau dacă este o bibliotecă într-adevăr cotată?». Lucrurile acestea se formează încet, iar studenții noștri deja participă la conferințe, își doresc acest lucru și publică materiale unde fac analiză de surse și exprimare de gânduri științifice”, a explicat invitata.
Deoarece universitatea pregătește viitori pedagogi, impactul acestor inițiative se va reflecta direct în școlile din Republica Moldova, însă succesul depinde de transformarea sistemului la nivel național. În opinia Angelei Globa, educația media trebuie abordată integrat și sistemic în anii următori, adaptându-se la evoluția rapidă a noilor instrumente digitale.
„Noi suntem, conform Indexului de Alfabetizare Media, în clusterul 4 pentru că lucrurile nu sunt sistemice și trebuie să le spunem pe nume. Acum se fac pași foarte esențiali, inclusiv de către universități, iar Ministerul Educației face acum noua curriculă națională unde educația pentru medie va fi transversală, inclusă în toate disciplinele. Deja vorbim despre o abordare sistemică, iar dacă pe toate dimensiunile – universitate, minister, toate nivelurile de educație – lucrurile vor fi incluse astfel, atunci noi avem o șansă reală. Noi avem această obligație de a crea o generație de viitoare cadre didactice capabile să lucreze într-o societate care se schimbă inevitabil”, a concluzionat invitata podcastului.
