Absența unei reglementări clare a inteligenței artificiale (AI) la nivel național, avalanșa de pseudo-experți care livrează formări superficiale și vulnerabilitatea tinerilor în fața „halucinațiilor” tehnologice reprezintă, în prezent, cele mai mari amenințări în gestionarea AI în sistemul de învățământ superior. În loc să fie un instrument utilizat controlat, inteligența artificială lasă adesea universitățile blocate între două extreme periculoase: interzicerea totală sau utilizarea în exces. Sunt câteva dintre preocupările enunțate de Angela Globa, doctor conferențiar universitar în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, invitată la ediția din luna iulie a Podcastului cuMINTE.
Potrivit invitatei, înțelegerea modului în care funcționează inteligența artificială este esențială pentru a evita dezinformarea cauzată de fenomene specifice, precum biasul sau halucinațiile tehnologice. „Inteligența artificială, într-adevăr, generează tot ce vrem noi, dar aici avem două noțiuni importante atunci când analizăm un text: biasul, adică tendința de a scrie ceea ce vrea cel care a introdus promptul, și halucinațiile, momentele în care tehnologia produce un text eronat, neavând de unde să se documenteze, dar pretinzând că e adevărat. Dacă noi nu vom aplica inteligența artificială, o vor face alții și vor fi cu mult înaintea noastră, însă mesajul cheie este că trebuie să o aplicăm etic și responsabil. Eu însămi o folosesc logic și le explic exact studenților cum o fac, pentru că printr-un exemplu concret ajungem mult mai simplu la creierul tânărului și la obiectivele pe care vrem să le atingem”, a explicat Angela Globa.
Invitata a relatat că una dintre cele mai mari provocări actuale în mediul academic și în societate este lipsa unor reglementări clare, fapt ce plasează profesorii și studenții în două extreme greu de gestionat. „La nivel național avem lacune foarte mari, pentru că nu există o reglementare clară, care să ne spună până unde putem merge cu inteligența artificială în cercetare sau în alte domenii de integrare. Din această cauză, suntem prinși dintr-o extremă în alta: există cadre didactice care interzic total AI pe motiv că provoacă dependență și blochează gândirea critică, și profesori care permit utilizarea absolut a oricărui instrument fără restricții. Aceste extreme trebuie reglementate, mai ales că pe piață au apărut prea mulți pseudo-experți care fac formări fără să fie persoane certificate, iar instituțiile nu dispun de bugete pentru a cumpăra pachete de resurse fundamentale și sofisticate pentru studenți și cercetători”, a menționat conferențiara universitară.
Un element important în utilizarea corectă a AI în procesul de învățare îl reprezintă păstrarea cunoștințelor de bază și respingerea automatizării totale a sarcinilor academice. „Eu le spun și studenților, și elevilor că pentru a citi și a înțelege informația generată de inteligența artificială trebuie să ai cunoștințe preexistente, altfel sistemul nu funcționează. Nu este ok să scrii un simplu prompt în care să ceri AI să-ți genereze teza de licență pe capitole și pagini, introducând cuprinsul dat de profesor. În schimb, dacă ai acumulat date statistice autentice prin cercetarea ta și ceri modelului să te ajute cu o analiză sau cu realizarea unei diagrame pentru a economisi timp, este perfect legitim; totuși, chiar și atunci trebuie să verifici rezultatul, pentru că AI îți poate oferi studii inventate sau poate comasa eronat două cercetări din ani diferiți, oferindu-ți procente care nu au nicio treabă cu realitatea”, a spus Angela Globa.
Potrivit ei, răspunsul la aceste provocări tehnologice nu a întârziat să apară chiar din interiorul universității, printr-un proiect de cercetare inovator, finanțat și dezvoltat la inițiativa studenților și masteranzilor. „Ideea a pornit de la doi studenți i și s-a transformat în proiectul numit «Metodologia elaborării unui model integrat de detectare și combatere a dezinformării în Republica Moldova», care include crearea unui sistem digital bazat pe inteligență artificială. Am creat practic un nou LLM, un nou model lingvistic pe care l-am antrenat pe o bază uriașă de date și narațiuni de dezinformare din spațiul nostru, extrase de pe platforme precum Stopfals sau Mediacritica. Utilizatorul introduce un text sau un link, iar sistemul analizează conținutul, măsoară scorurile de manipulare sau click-bait și oferă o concluzie nuanțată: posibil adevărat, parțial adevărat, posibil fals sau neverificabil”, a explicat invitata.
Această platformă digitală, îmbogățită de masteranzi cu resurse video educaționale adaptate pentru diverse categorii de vârstă, are ca scop final stimularea gândirii critice, fără a substitui decizia umană.
„Noi nu am vrut ca sistemul să dea un verdict absolut, deoarece un sistem nu trebuie niciodată să ia decizii în locul tău. El îți sugerează o concluzie, îți face fact-checking și îți oferă link-urile oficiale unde poți verifica știrea, dar decizia finală aparține întotdeauna omului. Asta încerc să le explic cel mai mult și studenților: nu lăsați pe cineva, și în special inteligența artificială, să ia decizii în locul vostru. Voi ar trebui să conduceți inteligența artificială, nu ea pe voi, pentru că evaluarea corectă a informației, fie ea din mass-media sau din mediul științific, se va face întotdeauna pe baza propriilor cunoștințe și a gândirii critice”, a concluzionat invitata podcastului.
