Detalii cu privire la cazul bărbatului de 30 de ani din raionul Orhei, care s-ar fi sinucis la 28 septembrie, continuă să fie relatate pe larg inclusiv de către mass-media. În seara zilei de 5 octombrie, câteva surse media și producători de conținut au distribuit înregistrări de pe camerele de supraveghere, care ar surprinde ultimele momente din viața bărbatului. Imaginile nu au fost încărcate direct pe site-urile de știri, ci au fost distribuite pe rețelele sociale, cu trimitere către canale de Telegram sau YouTube. Practica ridică probleme deontologice, inclusiv prin prisma normelor privind reflectarea cazurilor de suicid.
Printre exemplele documentate de Mediacritica se numără o postare pe pagina de Facebook a portalului Stiri.md, în care este distribuită o secvență video prezentată drept „Ultimele secunde din viața lui Gheorghe Moldovan. I-a adus flori soției înainte de gest”. Postarea include un link către canalul de Telegram al publicației, unde este disponibil materialul video. Captura documentată arată că postarea a generat, la momentul monitorizării, sute de reacții, comentarii și distribuiri.
Un alt exemplu este pagina Paranteze.md, care a distribuit pe Instagram aceeași secvență video, însoțită de avertismentul „Video +18” și de formularea „Atenție, imagini cu impact emoțional!”. Postarea direcționează utilizatorii către canalul de Telegram al instituției, unde putea fi accesat materialul video. Avertizarea publicului cu privire la caracterul sensibil al conținutului, chiar dacă este o măsură de precauție, nu transformă automat publicarea unui material problematic într-o practică jurnalistică acceptabilă.
Și canalul lui Adrian Prodan a distribuit videoul într-o postare pe Facebook, în care se afirmă că „ultimele secunde din viața lui Gheorghe Moldovan” ar fi fost surprinse de camerele instalate la casa soției sale. Postarea indică un număr semnificativ de reacții, comentarii și distribuiri, ceea ce arată amploarea circulației imaginilor.
Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu furnizeze „publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video)”. Recomandarea este stipulată și în Ghidul de bune practici jurnalistice în reflectarea mediatică a suicidului: „Fiți precauți în descrierea metodelor utilizate. Nu prezentați detalii inutile pentru a nu oferi soluții altor persoane; nu prezentați imagini detaliate din locațiile în care au avut loc sinuciderile”. Aceeași sursă recomandă presei să evite speculațiile și „senzaționalizarea” sinuciderii. „Prin materialele jurnalistice trebuie să le explicați oamenilor unde pot găsi ajutor în situații de viață care îi copleșesc. Subliniați faptul că sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obțin ajutor la timp”, punctează autorii ghidului.
Faptul că imaginile nu sunt publicate direct pe site-ul instituției media, ci sunt distribuite pe Facebook sau Instagram ori cu trimitere către Telegram, nu schimbă responsabilitatea editorială. Codul deontologic definește activitatea jurnalistică inclusiv prin diseminarea publică a informației „sub orice formă – text, fotografii, înregistrare video și/sau audio” și „pe orice cale”.
CONSILIUL DE PRESĂ: „TRAGEDIILE UMANE NU SUNT SPECTACOLE”
Într-un apel public cu referire la reflectarea responsabilă a fenomenului suicidului, Consiliul de Presă (CP) atrage atenția că mass-media are dreptul să relateze despre evenimente de interes public, dar trebuie să distingă între discutarea fenomenului suicidului și formularea unor concluzii despre cauzele sau motivațiile unui caz concret. Instituția recomandă evitarea speculațiilor, a titlurilor senzaționaliste și a transformării tragediei într-un subiect de „divertisment, viralizare sau confruntare publică”.
De asemenea, CP le cere jurnaliștilor să evalueze impactul mediatizării asupra familiei și apropiaților, în special asupra minorilor, și să manifeste respect față de demnitatea persoanei decedate.
„Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova obligă jurnalistul să facă o distincție clară între fapte și opinii. În cazul subiectelor privind suicidul, această exigență este deosebit de importantă, întrucât modul în care este prezentat un astfel de caz are consecințe directe asupra familiei și apropiaților și influențează percepția publică asupra fenomenului. Totodată, jurnaliștii sunt obligați să respecte dreptul la viață privată și demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate, iar publicarea detaliilor morbide și a tehnicilor suicidale sunt interzise”, se arată în apel.
„Tragediile umane nu sunt spectacole și trebuie tratate în presă de o manieră extrem de responsabilă, ce exclude abordările senzaționaliste și orice fel de speculații. Materialele jurnalistice la subiect trebuie să se concentreze pe fenomen și soluții, folosind expertiza legitimă a instituțiilor specializate și a profesioniștilor: psihologi licențiați, asistenți sociali, experți și agenții specializate”, reamintește Consiliul de Presă.
Mediacritica a atenționat, la 28 septembrie, despre faptul că unele portaluri au publicat secvențe video pe care decedatul le-ar fi distribuit mai devreme pe rețelele sale sociale, fapt ce contravine normelor deontologice, inclusiv celor referitoare la reflectarea cazurilor de suicid. Pe undele portaluri, aceste secvențe video rămân în continuare disponibile publicului. Cazul a fost reflectat pe larg și în presa de peste Prut. Surse precum Protv.ro, Observatornews.ro sau Cancan.ro au exploatat subiectul oferind detalii care depășesc interesul public și limitele eticii, inclusiv prin formulări precum „vezi cum arată femeia din cauza caruia s-a sinucis arbitrul”.
