Protecția copiilor în mediul online: Autoritățile pregătesc noi reglementări, în timp ce  copiii cer mai multă educație digitală, nu interdicții

Imagine simbol // Microsoft.com

Republica Moldova pregătește un nou cadru legislativ pentru protecția copiilor în mediul digital, care ar urma să oblige platformele online să adopte măsuri de siguranță încă din etapa de proiectare a serviciilor. Inițiativele vizează inclusiv limitarea accesului la rețelele sociale în funcție de vârstă, combaterea conținutului abuziv generat cu inteligența artificială și interzicerea mecanismelor digitale care încurajează utilizarea excesivă a platformelor. În timp ce autoritățile urmăresc alinierea la standardele europene, o cercetare realizată de Platforma Copiilor arată că nouă din zece copii consultați nu susțin restricționarea accesului la rețelele sociale. Ei cer mai multă educație digitală, mecanisme de protecție mai eficiente și să fie consultați înainte de luarea deciziilor care îi vizează.

Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) pentru Mediacritica, protecția copiilor online este construită în Republica Moldova pe trei direcții: elaborarea cadrului legislativ, armonizarea cu standardele europene și intervențiile în sistemul educațional.

Demersurile au loc în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în special în cadrul Capitolului 10 – „Societatea informațională și mass-media”, coordonat de MDED. Unul dintre obiective este transpunerea Actului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), care prevede obligații specifice pentru platformele online în ceea ce privește protecția minorilor.

CE OBLIGAȚII AR URMA SĂ AIBĂ PLATFORMELE ONLINE

Proiectul legii privind serviciile digitale, aflat în proces de validare în cadrul grupului de lucru, stabilește protecția minorilor drept unul dintre principiile fundamentale ale reglementării serviciilor digitale. Conform prevederilor prezentate de MDED, platformele ar urma să fie obligate să adopte măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a copiilor. Acestea ar trebui să-și adapteze termenii și condițiile, dar și modul în care sunt proiectate și funcționează serviciile.

„Printre practicile care ar urma să fie interzise se numără dark patterns (interfețe concepute pentru a influența sau manipula deciziile utilizatorilor), mecanismele de design care favorizează comportamentele adictive și publicitatea direcționată către minori pe baza profilării acestora”, a precizat pentru Mediacritica Michelle Iliev, secretară de stat pentru digitalizare și inovații a MDED.

O altă inițiativă este proiectul legii privind inteligența artificială, care urmează să intre în consultări publice. „Acesta ar prevedea interzicerea sistemelor de inteligență artificială utilizate pentru generarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor, a deepfake-urilor intime și a imaginilor de nuditate create prin modificarea fotografiilor unor persoane reale fără consimțământ. Proiectul vizează și exploatarea vulnerabilităților persoanelor în funcție de vârstă. Totodată, conținutul sintetic și deepfake-urile ar urma să fie marcate clar și să poată fi detectate automat”, a punctat secretara de stat.

În ceea ce privește serviciile media, Michelle Iliev menționează că legea mass-mediei, deja aprobată, introduce garanții aplicabile inclusiv serviciilor online și interzice difuzarea conținutului care poate afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor.

CE PREVEDE INIȚIATIVA EUROPEANĂ EU KIDS ACT

Un reper important pentru viitoarele reglementări naționale este propunerea legislativă europeană EU KIDS Act, adoptată de Comisia Europeană la 17 septembrie 2026 și aflată în prezent în negocieri între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Implementarea este preconizată pentru 2027.

Potrivit informațiilor prezentate de MDED, propunerea stabilește trei categorii de vârstă pentru accesul la rețelele sociale:

  • copiii sub 13 ani nu vor avea acces la rețelele sociale;
  • minorii cu vârste între 13 și 15 ani vor putea utiliza conturi supravegheate de părinte sau tutore;
  • de la 15 ani, accesul va deveni autonom.

Verificarea vârstei ar urma să fie realizată printr-o soluție europeană de verificare criptografică, concepută pentru a confirma eligibilitatea utilizatorului fără a expune datele sale personale.

„Republica Moldova urmărește alinierea la aceste standarde europene, inclusiv prin transpunerea articolului 28 din Actul privind serviciile digitale, care stabilește obligații pentru platformele accesibile minorilor. Principiul urmărit este ca siguranța și confidențialitatea copiilor să fie integrate chiar din etapa de proiectare a produselor și serviciilor digitale, nu să fie tratate doar ca măsuri de intervenție după apariția unor situații de risc”, a explicat Michelle Iliev.

COPII, IMPLICAȚI ÎN CAMPANII DE SENSIBILIZARE

Pe lângă componenta legislativă, autoritățile mizează pe educația digitală și pe implicarea instituțiilor de învățământ. În 2026, standardele „Școli Sigure Online” au fost pilotate, iar în luna mai, 35 de instituții de învățământ din 35 de raioane au obținut certificatul „Școala Sigură Online”. În septembrie, aproximativ 500 de cadre didactice au participat la instruiri în domeniul siguranței digitale.

De asemenea, campania „Să folosim inteligența artificială în siguranță”, desfășurată în februarie și martie 2026, a ajuns la 69.210 copii. Un studiu realizat de Sociopolis în perioada iulie-august 2026, pe un eșantion de 100 de profesori și 175 de elevi, indică un nivel de recunoaștere a campaniei de 97% în rândul profesorilor și de 65,7% în rândul elevilor.

MDED anunță că programele de formare continuă ale Ministerului Educației și Cercetării „Investim în profesori” și „Investim în directori” urmează să includă teme legate de siguranța digitală și utilizarea inteligenței artificiale.

„Următoarea etapă ar urma să pună un accent mai mare pe educația parentală și pe clarificarea mecanismelor prin care școlile pot semnala și referi cazurile de abuz, cyberbullying sau alte situații de risc din mediul online”, a menționat secretara de stat a MDED.

COPIII SPUN CĂ EDUCAȚIA DIGITALĂ DIN ȘCOLI ESTE PREA TEORETICĂ

Deși autoritățile anunță investiții în educația digitală, o cercetare realizată de Platforma Copiilor arată că există o diferență între informațiile transmise în școli și nevoile practice ale elevilor. Potrivit raportului „Opinia copiilor din Moldova despre accesul și siguranța pe rețelele de socializare”, făcut public la începutul lunii noiembrie, 80,9% dintre copiii consultați afirmă că au discutat la școală despre siguranța online. Totuși, mulți consideră că informațiile sunt prezentate într-o manieră abstractă și formală, fără suficiente exemple și exerciții care să-i ajute să recunoască și să gestioneze situațiile de risc.

De asemenea, nouă din zece respondenți consideră inoportună restricționarea sau interzicerea accesului la rețelele sociale. Unii avertizează că asemenea măsuri nu ar elimina neapărat riscurile, ci i-ar putea determina pe minori să creeze conturi false, să utilizeze VPN-uri sau să migreze către platforme mai puțin reglementate. În plus, copiii ar putea deveni mai reticenți în a le vorbi adulților despre experiențele negative din mediul online.

Raportul nu indică însă o opoziție față de orice formă de protecție suplimentară. Dimpotrivă, copiii solicită educație digitală de calitate, mecanisme de raportare mai accesibile și măsuri mai eficiente din partea platformelor.

Autorii recomandă renunțarea la politicile bazate exclusiv pe interdicții și adoptarea unei abordări fundamentate pe drepturile copilului, în care protecția să fie asigurată inclusiv prin reglementarea platformelor încă din etapa de proiectare a serviciilor (Safety by Design).