Cazul unui bărbat de 30 de ani din raionul Orhei, care a fost găsit în stare de inconștiență la domiciliul soției sale, după ce s-ar fi împușcat, a fost relatat de numeroase site-uri de știri în dimineața de 28 septembrie. Deși Poliția a informat despre subiect prin câteva date preliminare, unele portaluri au publicat secvențe video pe care decedatul le-ar fi distribuit mai devreme pe rețelele sale sociale. Acest fapt contravine normelor deontologice, inclusiv celor referitoare la reflectarea cazurilor de suicid.
Site-uri precum Stiri.md, Unimedia.info sau Point.md au publicat la data de 28 septembrie materiale în care fac trimitere directă la conținutul înregistrărilor video lăsate de bărbat și transcriu fragmente extinse în care acesta relatează cu privire la circumstanțele în care se afla. Totodată, articolele sunt însoțite de videourile propriu-zise. Deși cazul poate prezenta un anumit interes public prin intervenția organelor de drept, „disponibilitatea publică a informațiilor nu implică neapărat dreptul jurnalistului de a le republica în mod liber”, iar „jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată și demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate”, așa cum stipulează normele deontologice.
Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu furnizeze „publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video)”. Recomandarea este stipulată și în Ghidul de bune practici jurnalistice în reflectarea mediatică a suicidului: „Fiți precauți în descrierea metodelor utilizate. Nu prezentați detalii inutile pentru a nu oferi soluții altor persoane; nu prezentați imagini detaliate din locațiile în care au avut loc sinuciderile”. Aceeași sursă recomandă presei să evite speculațiile și „senzaționalizarea” sinuciderii. „Prin materialele jurnalistice trebuie să le explicați oamenilor unde pot găsi ajutor în situații de viață care îi copleșesc. Subliniați faptul că sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obțin ajutor la timp”, punctează autorii ghidului.
Psihologa Liuba Ceban, fondatoarea serviciului de susținere emoțională Pentruviata.md, explica anterior că presa trebuie să reflecte cu cea mai mare atenție subiectul suicidului și să nu devieze de la normele deontologice. Potrivit ei, „este foarte important să nu arătăm metoda de suicid și locul unde s-a săvârșit. Cercetările științifice demonstrează că majoritatea oamenilor care ajung să încerce să se sinucidă sau mor prin suicid au preluat ideea, metoda și locul din spațiul public, din mass-media. Alteori din filme, grupuri nesănătoase de pe rețele de socializare, din Internet, dar de cele mai multe ori din presă. Deci, nu vom prezenta imagini de la locul suicidului și nu vom da amănunte despre metoda folosită, nu vom înscena și nu vom arăta pașii pe care le-a făcut persoana care s-a sinucis. Mesajul știrii și imaginile trebuie să aducă vindecare sufletească”.
Ea atrăgea atenția și asupra faptului că detaliile unor astfel de cazuri nu pot fi niciodată cunoscute în totalitate, iar faptul că există multe speculații și comentarii în spațiul public, adesea sub formă de bârfe și zvonuri, în loc de mesaje și materiale profesioniste, este trist: „Corectitudinea în relatarea acestui fenomen, cu accentele corecte, va ajuta la prevenirea unor tragedii viitoare. În schimb, nerespectarea principiilor corecte contribuie la problemă. Este bine cunoscut faptul că presa poate influența rata suicidului cu până la 30%. De aceea, este esențial ca presa să se autosesizeze și să evite senzaționalismul și mesajele care creează panică și frică”.
