Ala Bugai, câștigătoare a concursului CJI și UNESCO: „Provocarea adevărată este să găsești echilibrul dintre rigoarea jurnalistică și un limbaj pe înțelesul tuturor”

Foto: Cji.md

Dezinformarea care exploatează frica, promisiunile produselor „miraculoase” și informațiile înșelătoare despre costurile energiei electrice au fost subiectele abordate de Ala Bugai, câștigătoare a concursului „Învățăm să filtrăm. Creăm conținut digital care inspiră încredere”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu UNESCO. Prin exemple din viața cotidiană, autoarea atrage atenția asupra riscurilor manipulării și subliniază importanța verificării informațiilor înainte de a le crede sau distribui. 

Șase creatori și creatoare de conținut digital din Republica Moldova au fost desemnați câștigători ai concursului. Materialele premiate abordează teme precum dezinformarea, manipularea emoțională, utilizarea inteligenței artificiale, escrocheriile digitale și gândirea critică. Mediacritica prezintă, într-o serie de articole, materialele celor șase câștigători ai concursului.

Printre ei se numără Ala Bugai, care a ales să abordeze trei subiecte apropiate de viața cotidiană: produsele promovate drept miraculoase, exploatarea fricii prin mesaje manipulatorii și informațiile despre costurile energiei electrice.

În articolul multimedia „Produse miraculoase: mit sau realitate?”, autoarea atrage atenția asupra promisiunilor comerciale exagerate și a riscului ca acestea să inducă în eroare consumatorii. Unul dintre exemplele prezentate este cazul unei femei care a cheltuit o sumă considerabilă pentru un unguent promovat pentru presupusele sale efecte benefice. În realitate, femeia a resimțit doar o senzație de fierbințeală, fără să obțină rezultatul așteptat.

Pentru a explica diferența dintre o promisiune publicitară și o afirmație care poate induce efectiv consumatorii în eroare, Ala Bugai a pornit de la o întrebare esențială: există dovezi care confirmă efectele promise de producător sau vânzător? „Mi-am propus să fac diferența între un mesaj publicitar, care exagerează anumite calități, și unul care atribuie produsului efecte terapeutice ori rezultate spectaculoase fără dovezi științifice”, explică autoarea.

În procesul de documentare, ea a confruntat promisiunile comerciale cu informațiile de pe eticheta produsului, datele producătorilor, studiile științifice și opiniile specialiștilor. A consultat, de asemenea, informații relevante din partea instituțiilor competente în domeniul protecției consumatorilor și al sănătății publice.

FRICA ȘI NEMULȚUMIREA, TEREN FERTIL PENTRU MANIPULARE

Un alt material realizat de Ala Bugai, „Curentul informațional: nu lăsa dezinformarea să-ți aprindă frica”, analizează modul în care emoțiile pot fi exploatate pentru a influența comportamentul publicului.

Autoarea consideră că frica este una dintre cele mai eficiente arme ale manipulatorilor, deoarece poate reduce capacitatea oamenilor de a analiza calm informațiile. Mesajele care urmăresc să provoace panică folosesc adesea formulări precum „Distribuie urgent!”, „Nu vor să afli adevărul?” sau „Va fi prea târziu”, pentru a crea un sentiment artificial de urgență și a determina distribuirea rapidă a informației. „Frica este una dintre cele mai eficiente arme ale manipulatorilor, deoarece reduce capacitatea oamenilor de a analiza calm o informație. Un mesaj care anunță un pericol real oferă, de regulă, date concrete, indică surse verificabile și explică ce măsuri pot fi întreprinse”, consideră creatoarea de conținut. 

În opinia ei, diferența dintre o avertizare legitimă și un mesaj manipulator constă, în primul rând, în existența unor date concrete, a unor surse verificabile și a unor explicații privind măsurile care pot fi întreprinse. „O avertizare responsabilă ne ajută să înțelegem un pericol, pe când manipularea urmărește să ne controleze reacțiile prin frică”, subliniază Ala Bugai.

Un alt subiect abordat este cel al costurilor energiei electrice, o temă sensibilă pentru gospodăriile din Republica Moldova. În videoclipul „Cât ne va costa lumina?”, autoarea a ales un format teatral, cu actori din comunitatea rurală, pentru a ilustra felul în care informațiile despre facturi și eventuale majorări pot deveni instrumente de manipulare.

Ala Bugai atrage atenția că nemulțumirea legitimă a oamenilor față de cheltuielile cotidiene poate fi exploatată prin cifre prezentate în afara contextului, prognoze neverificate sau informații despre majorări care nu au fost confirmate oficial.

Pentru verificarea unor asemenea mesaje, recomandă consultarea deciziilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, a comunicatelor operatorilor din domeniu, a informațiilor Ministerului Energiei și a datelor oficiale privind tarifele. La fel de important este să verificăm perioada la care se referă cifrele și dacă un tarif este deja aprobat sau reprezintă doar o propunere.

Videoclipul a acumulat 5.840 de vizualizări pe TikTok. Potrivit autoarei, formatul dinamic și elementele de umor au contribuit la atragerea publicului, oferind ulterior posibilitatea de a prezenta informații verificate și argumente din surse oficiale.

DE LA INSTRUIRE LA APLICAREA PRACTICĂ A EDUCAȚIEI MEDIA

Pentru Ala Bugai, una dintre cele mai importante lecții învățate în cadrul programului de instruire a fost să nu se grăbească să creadă și, mai ales, să distribuie informații doar pentru că par interesante, spectaculoase sau convingătoare.

Ea spune că instruirea susținută de jurnalistele Ana Sârbu și Ana Gherciu i-a oferit instrumente pe care le utilizează inclusiv în activitățile de educație media desfășurate cu tinerii din cadrul programelor de instruire organizate de CJI în luna iulie 2026. „Documentarea și verificarea necesită timp, răbdare și atenție la detalii, dar provocarea adevărată este să găsești echilibrul dintre rigoarea jurnalistică și un limbaj pe înțelesul tuturor”, afirmă creatoarea de conținut.

Alegerea formatului a depins de specificul fiecărui subiect. Articolul multimedia i-a permis să dezvolte tema produselor miraculoase, să includă interviuri, opinii ale specialiștilor și argumente științifice. Caruselul informativ a fost utilizat pentru transmiterea unor idei esențiale într-o formă vizuală, ușor de parcurs și distribuit, iar videoclipul despre energia electrică a oferit posibilitatea de a explica un subiect sensibil într-o manieră accesibilă.

Experiența a determinat-o să-și consolideze și propriul proces de verificare. Acum acordă mai multă atenție originii informației, datei publicării, contextului și identității autorului sau a sursei. Verifică dacă fotografiile și videoclipurile corespund evenimentelor la care fac referire și dacă informațiile sunt confirmate de alte surse credibile.

În acest proces, spune că utilizează frecvent portalul Stop Fals și resursele platformei Mediacritica, pe care le vede utile inclusiv pentru activitățile de educație media cu tinerii. 

Ala Bugai consideră că aceste deprinderi trebuie transmise și generației tinere, în special viitorilor jurnaliști și creatori de conținut. Scopul nu este doar de a-i învăța să producă materiale atractive, ci și să înțeleagă puterea și responsabilitatea fiecărui mesaj publicat.„Responsabilitatea jurnalistului nu se încheie odată cu publicarea materialului. În mediul digital, o informație poate fi distribuită de sute de ori, scoasă din context, reinterpretată sau chiar transformată într-un instrument de manipulare. Nu este suficient ca informația să atragă atenția – ea trebuie să fie corectă, verificată și să nu inducă publicul în eroare”, afirmă câștigătoarea.

ȘASE CREATORI DE CONȚINUT, PREMIAȚI DE CJI ȘI UNESCO

Materialele Alei Bugai au fost realizate în cadrul concursului „Învățăm să filtrăm. Creăm conținut digital care inspiră încredere”, organizat de CJI, în parteneriat cu UNESCO.

Șase creatori și creatoare de conținut digital din Republica Moldova au fost desemnați câștigători ai competiției, care a urmărit să încurajeze aplicarea competențelor de educație media în realizarea unor produse digitale atractive, credibile, bazate pe informații verificate și adaptate publicului.

Premiile au fost înmânate pe 23 octombrie 2026, la Chișinău, în cadrul unui eveniment la care au participat creatorii de conținut instruiți de CJI în luna iulie. Cei șase câștigători au primit diplome și câte un premiu în valoare de 300 de dolari, iar ceilalți participanți care au înscris materiale în concurs au primit cadouri din partea organizatorilor.