Într-un context marcat de accesul timpuriu al copiilor la tehnologiile digitale și de o expunere constantă la conținut informațional nefiltrat, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune un concept de plan de acțiuni dedicat integrării competențelor de alfabetizare informațională și media (AIM) în educația timpurie. Elaborat pentru perioada 2025–2026, documentul este parte a Planului interministerial AIM, cosemnat cu Ministerul Culturii, și are drept scop consolidarea gândirii critice și a unei culturi media sănătoase în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 7 ani.
„Ministerul Educației și Cercetării a elaborat un concept de plan de acțiuni destinat integrării competențelor de alfabetizare informațională și media în educația timpurie, valabil pentru perioada 2025–2026. Acesta prevede o serie de acțiuni menite să sprijine dezvoltarea gândirii critice și a unei culturi media sănătoase încă din primii ani de viață”, au informat reprezentanții MEC într-un răspuns oficial pentru Mediacritica.
Conceptul pleacă de la realitatea cotidiană a copiilor, care accesează telefoane, tablete sau aplicații video din primii ani de viață, adesea fără supervizare sau ghidare. În acest context, dezvoltarea unor deprinderi timpurii de filtrare, analiză și utilizare conștientă a informației devine un element esențial al educației pentru secolul XXI. Printre obiectivele cheie ale inițiativei se numără: definirea unui cadru de competențe AIM adaptat grupei de vârstă 5–7 ani; dezvoltarea de resurse educaționale și ghiduri metodologice; organizarea unor activități de formare pentru cadrele didactice; implicarea părinților în procesul educațional.
Reprezentanții Ministerului au precizat pentru Mediacritica că „în prima etapă, vor fi analizate resursele educaționale deja existente în Republica Moldova și în alte țări, pentru a identifica cele mai relevante materiale ce pot fi adaptate pentru copiii, educatorii și părinții noștri”. În baza acestor analize, vor fi elaborate materiale didactice care vor fi pilotate în grădinițe selectate din întreaga țară. Cel puțin 20 de instituții urmează să participe în această etapă de testare, cu implicarea a cel puțin 100 de educatori și aproximativ 800–1.000 de părinți. După definirea competențelor și crearea materialelor, urmează pilotarea, evaluarea rezultatelor și ajustarea metodologiei, cu scopul extinderii ulterioare a acestor practici la nivel național.
„Acest demers face parte din angajamentul Republicii Moldova de a răspunde provocărilor erei digitale și de a oferi copiilor instrumentele necesare pentru a deveni cetățeni informați, critici și responsabili”, au mai menționat reprezentanții MEC.
Anterior, experta în educație media Natalia Grîu venea cu exemple de bune practici din alte țări care au reușit să integreze competențe de educație media în grădinițe.
„Experiența țărilor europene cu un nivel înalt de competențe media, precum Suedia, Finlanda sau țările baltice, demonstrează că o premisă importantă este începerea de la o vârstă timpurie a procesului de alfabetizare media – termen indicat atunci când vorbim de copiii de vârstă preșcolară, deci din grădiniță. Un exemplu relevant pentru Republica Moldova este și experiența Ucrainei unde, cu suportul Academiei Presei Ucrainene, au fost dezvoltate patru ghiduri pentru diferite categorii de vârstă a copiilor de grădiniță, începând cu vârsta de trei-patru ani. Din anul 2017, ghidurile au fost pilotate în anumite regiuni (Harikov, Odessa) și astăzi sunt utilizate la scară națională. Prin urmare, în cheia recomandărilor Consiliului Europei cu privire la formarea competenței media în cadrul formal (grădinițe, școli, universități), este necesar să fie dezvoltat un cadru curricular pentru învățământ preșcolar, ghiduri și programe comprehensive de formare în domeniul educației media pentru educatori, metodiști și cadrele de conducere din cele peste 1.400 de grădinițe. La această etapă, un subiect critic este lipsa programelor inițiale și de formare continuă pentru educatori, or dezvoltarea culturii media a acestora va avea un impact benefic direct asupra copiilor și părinților”, ne-a explicat Natalia Grîu.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
