„Peste 42% din conținutul difuzat de principalele surse media din regiunea transnistreană reprezintă propagandă și contribuie la menținerea populației într-o bulă informațională, izolată de realitățile din Republica Moldova”. Datele se conțin într-o notă analitică realizată de Asociația Promo-LEX, intitulată „Propaganda și dezinformarea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. Documentul evidențiază persistența unui ecosistem mediatic închis în stânga Nistrului, caracterizat printr-un grad ridicat de propagandă oficială.
Studiul, făcut public la data de 7 octombrie, se bazează pe monitorizarea conținutului mediatic din lunile mai, iunie, iulie și începutul lunii august 2025, concentrându-se pe trei instituții media dominante în regiune: portalul oficial Novosti PMR, postul „public” Pervâi Pridnestrovskii și canalul privat TSV. Acestea sunt descrise ca principalele canale de difuzare a mesajelor pseudooficiale ale administrației de la Tiraspol, aliniate narațiunilor promovate de Kremlin.
Analiza relevă un efort propagandistic sistematic și sincronizat, orientat spre consolidarea loialității față de autoritățile separatiste și menținerea unei stări de mobilizare psihologică. Printre temele recurente identificate se numără glorificarea trecutului militar sovietic, în special a victoriei din 1945, reinterpretată în contextul conflictului din 1992, cultivarea sentimentului de asediu extern, promovarea spiritului militar-patriotic și justificarea prezenței trupelor ruse sub titulatura de „pacificatori”.
De asemenea, discursul mediatic local contribuie la consolidarea unei identități transnistrene distincte, însoțită de un cult al liderului regional și de promovarea valorilor „tradiționale” ca alternativă la cele occidentale. Aceste narațiuni sunt propagate prin simboluri istorice și ritualuri publice cu puternică încărcătură emoțională, precum paradele militare și ceremoniile comemorative.
Potrivit Promo-LEX, monopolul informațional din regiune are efecte directe asupra percepției populației, care ajunge să considere narațiunile oficiale drept realitate obiectivă. Această izolare informațională alimentează ostilitatea față de autoritățile constituționale de la Chișinău și întărește dependența față de Federația Rusă, prezentată ca garant al securității.
Raportul atrage atenția asupra riscurilor strategice generate de acest fenomen, printre care adâncirea diviziunii sociopolitice dintre cele două maluri ale Nistrului, subminarea perspectivelor de reintegrare pașnică și consolidarea unei identități separatiste în rândul generațiilor tinere. În plus, menținerea enclavei separatiste oferă Moscovei o pârghie geostrategică de influență asupra parcursului Republicii Moldova, inclusiv prin presiuni legate de securitate și propagarea de narațiuni care pot diviza societatea pe criterii identitare.
În perioada preelectorală și cea a campaniei electorale, și Mediacritica a arătat cum pe paginile de pe rețelele sociale ale surselor din stânga Nistrului s-au răspândit numeroase mesaje care dezinformau despre mai multe evenimente sau decizii din regiune în raport cu autoritățile de la Chișinău sau Occident. De altfel, Mediacritica publică regulat materiale ce relevă cazuri de dezinformare în ecosistemul informațional transnistrean. În cel mai recent material am vorbit despre dezinformarea despre alegeri, care a atins cote maxime în spațiul mediatic transnistrean și în ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie în Republica Moldova.
