Capcane informaționale, tehnici de manipulare și erori de logică: Mediacritica explică prin scurte materiale video 

Foto: Colaj Mediacritica

Alegerile și deciziile conștiente rămân cea mai eficientă formă de apărare împotriva manipulării. Este unul dintre îndemnurile promovate de Mediacritica în ultimele luni pe rețelele sale sociale, printr-o campanie de scurte materiale video, prin care publicului i-au fost explicate principalele capcane informaționale și tehnici de dezinformare întâlnite în spațiul public – de la folosirea canalelor anonime de pe Telegram drept surse de știri sau fenomenul camerelor de ecou, până la eroarea de logică Nirvana sau sondajele electorale „fantomă”. Inițiativa face parte din proiectul „Adevărul conectează: consolidarea educației media și implicarea tinerilor în combaterea dezinformării”.

O serie de reelsuri distribuite pe rețelele sociale s-a concentrat asupra canalelor anonime de Telegram ca surse de știri și a conceptului camerelor de ecou. Mediacritica a atras atenția că preluarea directă a mesajelor de pe Telegram, fără verificare și fără asumarea responsabilității editoriale, transformă zvonurile în „știri” și erodează încrederea publicului în presă. Totodată, s-a subliniat riscul ca spațiile informaționale închise să consolideze doar opiniile similare, accentuând polarizarea și radicalizarea.

O altă temă a fost manipularea prin falsa opoziție „Noi” versus „Ei”, des utilizată în discursurile populiste și extremiste. Acest tip de retorică simplifică realitatea, divizează societatea și alimentează percepția unei amenințări constante. În același timp, Mediacritica a explicat cum discursul de ură, inclusiv atunci când este mascat în umor sau opinii personale, poate fi recunoscut și combătut prin refuzul de a-l normaliza și distribui.

Ulterior, atenția s-a mutat asupra a două concepte utile pentru igiena informațională: ignorarea critică și eroarea Nirvana. Prima presupune filtrarea conținutului irelevant sau toxic, prin controlul surselor și al mediului digital personal. Cea de-a doua descrie respingerea soluțiilor imperfecte pe motiv că nu sunt ideale – o eroare de logică ce poate bloca progresul și alimenta cinismul.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare, unul dintre subiecte a vizat așa-numitele sondaje electorale „fantomă”, promovate în special în preajma scrutinelor. Exemple recente, precum publicarea unor date statistice fără sursă, metodologie sau marjă de eroare, au fost utilizate ca instrumente de propagandă. Concluzia: cifrele pot impresiona prin „precizie falsă”, dar, în lipsa verificării, nu au valoare informativă reală.

Tot în luna septembrie, Mediacritica a explicat ce înseamnă reificarea, procedeu prin care noțiuni abstracte sunt transformate în personaje cu intenții proprii, potrivit în literatură, dar nu și atunci când este folosit pentru dezinformare. Exemple precum „Europa vrea să ne distrugă” sau „Occidentul ne fură identitatea” ilustrează cum concepte complexe sunt reduse la entități personificate, cu scopul de a trezi emoții puternice și a generaliza excesiv. Publicul este îndemnat să se întrebe mereu: „Cine, concret, face asta?”. Dacă răspunsul rămâne vag – „Occidentul”, „Ei”, „Sistemul” – atunci avem de-a face cu o formă de manipulare.

Înaintea scrutinului parlamentar, Mediacritica a transmis un apel către alegători: să meargă la vot cu gândirea critică activată, evitând deciziile bazate pe frică, furie sau zvonuri virale. Mesajul central a fost că votul conștient, informat și lucid reprezintă cea mai eficientă formă de rezistență la manipulare.

Materialele distribuite în cadrul acestei inițiative au cumulat aproape 683.000 de vizualizări pe rețelele sociale ale Mediacritica.

„Prin această inițiativă ne-am propus să explicăm concepte complexe într-un limbaj simplu și direct, pe înțelesul celor care accesează zilnic rețelele sociale. Dezinformarea circulă rapid în formate scurte, așa că am ales să răspundem cu același tip de conținut, dar cu informație verificată. Fiecare reels oferă o explicație clară și un exemplu concret, preluat din actualitate, pentru ca oamenii să poată recunoaște imediat tehnicile și fenomenele abordate și, în consecință, să se învețe să ia decizii conștient și asumat”, potrivit Victoriei Dodon, redactora portalului Mediacritica. 

Vă îndemnăm și în continuare să accesați Mediacritica și să ne urmăriți pe conturile noastre de Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube pentru cultivarea constantă a gândirii critice.

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Adevărul conectează: consolidarea educației media și implicarea tinerilor în combaterea dezinformării”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Școala de Jurnalism din Moldova. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Norvegiei, prin intermediul IWPR, totodată conținutul activităților și materialelor realizate în cadrul acestuia reprezintă în exclusivitate responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în niciun fel poziția Guvernului Norvegiei.