În era vitezei digitale, când un mesaj pe Telegram poate deveni „știre” în doar câteva secunde, ne întrebăm tot mai des: „Ce este, de fapt, o sursă de încredere?”. Și mai ales: „Cine are interesul să ne manipuleze?”. În cadrul proiectului „Adevărul conectează: consolidarea educației media și implicarea tinerilor în combaterea dezinformării”, continuăm să explicăm simplu și direct cum funcționează manipularea și dezinformarea în spațiul informațional.
Astfel, pe parcursul lunilor mai–iunie, Mediacritica a explicat pe rețelele sale sociale despre pericolul canalelor anonime de Telegram ca sursă de informație, camerele de ecou, falsa opoziție „NOI vs. EI” și discursul instigator la ură. Sunt de fapt forme subtile prin care publicul poate fi indus în eroare, radicalizat sau manipulat emoțional. Scopul lor este să ne limiteze capacitatea de a gândi critic, să ne divizeze, să creeze panică, neîncredere și, în cele din urmă, să controleze modul în care percepem realitatea.
TELEGRAMUL NU ESTE O SURSĂ
Unul dintre fenomenele analizate a fost preluarea directă a informațiilor de pe canale anonime de Telegram. Din ce în ce mai des, vedem „știri” care citează postări de pe canale de Telegram fără autor, fără dovezi, fără context.
Ce este greșit aici? Fără surse clare, fără verificare, fără responsabilitate jurnalistică nu putem vorbi despre presă. Astfel de informații sunt, de fapt, zvonuri sau speculații prezentate ca fapte, iar când sunt rostogolite în mass-media sau pe rețelele sociale, contribuie la creșterea dezinformării și scăderea încrederii publice.
CAMERELE DE ECOU: CÂND FEEDUL TĂU TE MINTE FRUMOS
O altă temă abordată a fost camera de ecou: un spațiu (mai ales online) în care primești constant doar opinii care îți confirmă propriile convingeri. Pare confortabil, dar este periculos. Am explicat că o cameră de ecou amplifică radicalizarea, polarizarea și distribuirea rapidă a știrilor false. Am încurajat publicul să iasă din aceste bule informaționale urmărind surse variate și interacționând cu opinii diverse, chiar și atunci când sunt incomode.
NOI VS. EI: O LINIE IMAGINARĂ CARE „TAIE” SOCIETATEA ÎN DOUĂ
În luna mai, am explicat și cum funcționează manipularea prin falsa opoziție „noi” versus „ei”, o tehnică des folosită în discursurile politice, în special cele populiste, naționaliste sau extremiste.
Această diviziune simplistă creează ideea că există doar două tabere: noi, cei buni și amenințați și ei, cei răi și periculoși, fie că e vorba de UE, ONG-uri, minorități sau „străinii care ne controlează”. E o formă de dezinformare emoțională, care limitează opțiunile și împiedică dialogul real. Scopul este de a diviza societatea și de a crea unui sentiment permanent de urgență sau amenințare.
RECUNOAȘTE ȘI OPREȘTE DISCURSUL DE URĂ
Ultimul subiect abordat în această perioadă a fost discursul de ură. Am subliniat că recunoașterea acestui tip de discurs este primul pas spre combaterea lui. Am îndemnat publicul să se informeze ce înseamnă ură mascată în umor sau „opinii personale”, să nu distribuie conținut discriminatoriu, să învețe să spună „Nu” normalizării urii în spațiul public.
Vă îndemnăm și în continuare să accesați Mediacritica și să ne urmăriți pe conturile noastre de Facebook, Instagram sau TikTok pentru cultivarea gândirii critice.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Adevărul conectează: consolidarea educației media și implicarea tinerilor în combaterea dezinformării”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Școala de Jurnalism din Moldova. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Norvegiei, prin intermediul IWPR, totodată conținutul activităților și materialelor realizate în cadrul acestuia reprezintă în exclusivitate responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în niciun fel poziția Guvernului Norvegiei.
