Instituția prezidențială a anunțat marți, 30 mai, consultări publice asupra proiectului de lege privind Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei, denumit Patriot. Termenul pentru prezentarea propunerilor expiră pe 9 iunie 2023.
Autorii inițiativei legislative constată „lipsa unei entități naționale responsabile de coordonarea eforturilor de identificare, prevenire și combatere a dezinformării și acțiunilor de diseminare a mesajelor care reprezintă pericol sau pot afecta interesele naționale în Republica Moldova”. În plus, se constată că țara nu dispune de un program-cadru de comunicare pentru consolidarea rezilienței și există deficiențe în construirea mesajelor țintite în răspunsul la dezinformare. Lipsesc, de asemenea, mecanismele clare de măsurare a impactului dezinformării și eficienței comunicării guvernamentale.
În acest context, a fost elaborat un proiect de lege pentru înființarea Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – Patriot. Potrivit documentului făcut public, Centrul va fi responsabil de dezvoltarea mecanismelor de identificare și combatere a dezinformării, dezvoltarea mijloacelor de comunicare între stat și cetățean și evaluarea comprehensivă a spațiului informațional public. Scopul proiectului este de a reducere influența informațiilor rău intenționate și de a dezvolta mijloace de comunicare pentru promovarea intereselor naționale și creșterea rezilienței naționale la informații ostile.
Proiectul de lege definește între altele noțiuni precum dezinformare, informare greșită, malinformare, falsuri (fake), propagandă sau verificarea veridicității faptelor (fact-checking).
CUM VA FI ORGANIZAT CENTRUL
Documentul prevede că Centrul va fi condus de un director, numit în funcție de Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova, pe un termen de cinci ani, cu posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Selectarea directorului Centrului se va face în baza unui concurs public, anunțat și organizat de președintele Republicii Moldova, în conformitate cu un regulament aprobat prin decret. Directorul va fi asistat de un adjunct, numit în funcție de către șeful statului la propunerea directorului Centrului. Instituția ar urma să aibă 24 de angajați.
De asemenea, în cadrul Centrului va fi instituit un colegiu compus din 11 membri, în a cărui componență va intra directorul, directorul adjunct, persoane cu funcții de conducere din cadrul Centrului, câte un reprezentant desemnați de Președinție, Parlament și Guvern și trei exponenți ai societății civile. Colegiul va examina în ședințele sale chestiuni privind organizarea activității Centrului, soluționarea problemelor stringente și evaluarea profesională a conducerii instituției.
CONTROLUL PARLAMENTAR ȘI ROLUL ȘEFULUI STATULUI
Inițiativa legislativă prevede controlul parlamentar asupra activității Centrului. Mai exact, comisiile parlamentare ar urma să supravegheze și să verifice respectarea de către Centru a prevederilor actelor normative care îi reglementează activitatea, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în acțiunile de identificare, prevenire și combatere a dezinformării, neadmiterea angajării politice a Centrului.
Potrivit documentului, activitatea Centrului va fi coordonată de președintele Republicii Moldova. Șeful statului va avea rolul de inițiere a procesului de elaborare a programului de comunicare strategică la nivel național, de aprobare a acestuia și de monitorizare a implementării programului.
În documentul supus dezbaterilor publice nu sunt indicate mijloacele financiare necesare pentru funcționarea Centrului. Este specificat doar că „în procesul de elaborare și definitivare a structurii, efectivului-limită și regulamentului de activitate ale Centrului se va efectua analiza economico-financiară”. Totuși documentul prevede că „finanţarea activităţii Centrului se efectuează din alocările de la bugetul de stat, mijloacele financiare alocate de donatori, inclusiv prin programe de asistență financiară externă, alte surse legale”.
