O inițiativă legislativă a unui grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate ar putea trece Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (CCSCD) sub control prezidențial. Proiectul nu a fost înregistrat deocamdată, dar potențialele amendamente, venite la pachet cu alte posibile proiecte de lege privind securitatea națională și managementul situațiilor de criză, au fost discutate în cadrul unor consultări publice desfășurate recent la Parlament. Între timp, opiniile mai multor experți se împart. Unii afirmă că modificările propuse vor spori eficiența instituției, alții atrag atenția asupra riscurilor.
În principal, eventualele modificări presupun trecerea CCSCD în subordinea directă a președintelui statului și excluderea tuturor mijloacelor de control parlamentar pe care legea le oferă Legislativului la momentul de față. Autorii propun completarea articolului ce garantează în prezent Centrului statutul de autoritate autonomă cu un nou alineat care să stabilească relația de subordonare directă a acestuia față de șeful statului.
Inițiativa i-ar oferi președintelui control exclusiv asupra numirii și revocării directorului. În prezent managerul Centrului este numit de Parlament, la propunerea Președintelui (care selectează candidatul pe care urmează să-l propună, în baza concursului public), iar revocarea sau suspendarea mandatului de director se dispune prin hotărârea Parlamentului.
De asemenea, structura și organigrama vor fi aprobate de președinte, nu de Parlament, cum prevede actuala lege. Se mai propune desființarea funcției de director adjunct, iar Consiliul Centrului, dintr-un organ de supraveghere activă, va deveni pur consultativ, cu decizii ce nu vor mai avea caracter obligatoriu.
UN NOU ROL, O NOUĂ DENUMIRE
Proiectul prevede redenumirea instituției în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Potrivit notei explicative, termenul „combatere” presupune acțiuni reactive, în timp ce „contracarare” indică un accent mai mare pe prevenție și educarea publicului.
Deputații afirmă că-și mai propun extinderea atribuțiilor CCSCD, inclusiv prin alerte timpurii privind campanii de dezinformare, emiterea de notificări publice, detectarea automatizată a campaniilor de manipulare informațională, raportare periodică privind amenințările informaționale, clarificarea termenilor „dezinformare”, „manipulare informațională” și „propagandă străină ostilă”.
În nota explicativă a proiectului ei argumentează că noua arhitectură instituțională va consolida eficiența administrativă a instituției prin centralizarea decizională în mâinile președintelui, ceea ce ar permite o reacție mai rapidă și coerentă la amenințările hibride. Se subliniază, de asemenea, că președintele va fi direct responsabil pentru performanțele CCSCD, ceea ce, teoretic, va spori transparența și responsabilitatea instituțională. „Subordonarea instituției direct președintelui va spori responsabilitatea și transparența, având în vedere că președintele va fi direct responsabil pentru performanța Centrului, ceea ce va întări controlul asupra activității. În plus, această modificare va contribui la alinierea mai eficientă a politicii interne și externe a statului, având în vedere rolul președintelui în domeniul securității naționale și al relațiilor internaționale”, se arată în nota informativă.
BENEFICII ȘI RISCURI
Solicitat de Mediacritica, membrul Consiliului CCSCD Valeriu Pașa susține că inițiativa presupune o revenire la conceptul formulat inițial. „Ceea ce vizează transparența nu se va schimba în esență, dar eficiența va fi mai mare și va fi sincronizată viziunea cu Strategia națională de securitate, pentru că Centrul e un element de securitate națională. Riscuri sunt mereu, de exemplu să avem un președinte antinațional, dar asta se aplică oricărei instituții. Iar în cazul Centrului nu e vorba de riscuri majore pentru că nu e o instituție cu puteri punitive”, consideră Pașa, președintele organizației Watchdog.md.
Pe de altă parte, Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, avertizează asupra posibilelor consecințe negative. „Potențiala reformă ar putea fi benefică consolidării capacității executive, îmbunătățirii vitezei de reacție la crize informaționale și integrării Centrului în arhitectura de securitate națională, printr-o viziune strategică, unificată. Totuși, reforma ridică serioase riscuri privind diminuarea controlului democratic, politizarea unei instituții tehnice și slăbirea independenței operaționale”, a explicat Cristina Durnea.
Jurista mai atrage atenția că „legile nu se fac pentru un om anume”. „În contextul creditului (relativ bun) de încredere de care se bucură instituția prezidențială, trecerea centrului sub «aripa» actualei Președinții este, poate, privită de unii cu «ochi buni». Totuși, legile nu se fac pentru un om anume. Fără alinierea acestora la anumite standarde de calitate legislativă, o atare integrare instituțională a CCSCD ar putea prezenta diverse riscuri (de la un succesor la altul) legate de utilizare a instituției drept o unealtă subordonată politic, potrivit culorii de partid preferate de președintele statului”, a precizat jurista.
„CCSCD ARE NEVOIE DE O LEGE CLARĂ ȘI FUNCȚIONALĂ”
Dincolo de propunerile de trecere a Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea președintelui Republicii Moldova, Ion Bunduchi, președintele Asociației Presei Electronice, adaugă că problema discutată este mult mai amplă. Potrivit lui, „o analiză a legii demonstrează, de fapt, că sunt necesare și alte intervenții, de altă natură”, menite nu doar să clarifice atribuțiile Centrului, ci și să le alinieze la standardele europene, în special la Regulamentul UE privind serviciile digitale (DSA).
Expertul media susține că actuala formulare a legii este neclară și trunchiată în privința competențelor reale ale Centrului și oferă mai multe exemple în acest sens. Bunăoară, potrivit legii, Centrul „«elaborează, dezvoltă și coordonează mecanisme pentru diseminarea narațiunilor naționale și a ghidurilor de comunicare, inclusiv în scopul consolidării securității spațiului informațional prin cooperare cu instituțiile responsabile»”. Prevederea în cauză este îngustă și vizează doar mecanismele de distribuire a narațiunilor și a ghidurilor, nu și cine elaborează și aprobă «narațiunile naționale» și «ghidurile de comunicare». În plus, sintagma «narațiuni naționale» nu are definiție juridică, iar distribuirea «prin cooperare cu instituțiile responsabile» ar fi mai anevoioasă decât în cooperare cu mass-media, cu furnizorii de servicii intermediare și cu platformele online cu notorietate”.
Mai mult, Bunduchi subliniază faptul că Centrul, fiind o autoritate administrativă, „nu poate nici măcar să solicite direct, bunăoară, unei platforme online să blocheze accesul la un conținut ilegal depistat sau să-l elimine”. În asemenea situații, „Centrul poate doar să sesizeze alte autorități”, iar acest lucru limitează eficiența intervenției, mai ales într-un context digital în care „factorul timpului […] e ceea ce contează cel mai mult”.
La fel, instituția nu are atribuția de a certifica „notificatorii de încredere” sau „cercetătorii agreați”, așa cum prevede DSA, ceea ce îi reduce capacitatea de a funcționa într-un ecosistem digital european modern.
„Contează, fără doar și poate, cui este subordonat Centrul”, dar mai important este ca „acesta să pună în aplicare legea și o poate face mai bine când atribuțiile nu sunt trunchiate, ci sunt stabilite cu toată claritatea. Și asta, probabil, contează mai mult decât subordonarea”, concluzionează expertul.
ALEGEREA DIRECTORULUI – TENTATIVĂ EȘUATĂ
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost creat în iulie 2023, în urma unei inițiative legislative lansate de președinta Maia Sandu. Legea privind înființarea instituției a fost adoptată de Parlament pe 31 iulie 2023.
Ana Revenco a fost numită în funcția de director al Centrului pe 19 octombrie 2023, pentru un mandat provizoriu de un an, care a expirat pe 19 octombrie 2024,l. Ea își continuă activitatea în funcție până la desemnarea unui succesor. Prima încercare de selectare a unui nou director a eșuat. Pe 9 aprilie, Președinția a anunțat că niciunul dintre candidați nu a fost desemnat câștigător în urma interviului. Până în prezent, concursul nu a fost reluat.
