Parlamentul a votat în prima lectură pentru crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

Foto: Multimedia.parlament.md

Crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost votată în prima lectură la ședința Parlamentului din 14 iulie. Inițiativa legislativă a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost susținută de 56 de deputați ai fracțiunii PAS din Legislativ. Opoziția parlamentară a boicotat ședința.

Versiunea inițială a proiectului de lege a fost ușor modificată, iar din denumirea Centrului a fost scos cuvântul „patriot”. 

„Având în vedere situația geopolitică și riscurile asociate cu dezinformarea și manipularea informațiilor, este imperativă crearea unui Centru pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Acest Centru va avea misiunea de a consolida și îmbunătăți eforturile interinstituționale în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și acțiunilor coordonate de răspândire a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale”, a precizat deputatul PAS Virgiliu Pâslariuc.

Cu o zi înainte, fracțiunea BCS s-a opus creării acestui centru, pe motiv că „va cenzura și filtra rețelele sociale”. Președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a propus ca proiectul să fie scos de pe ordinea de zi, dar inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi. Deputatul a propus ca banii pentru crearea acestui centru să fie „mai bine dați pensionarilor, agricultorilor, că cetățenii nu au nevoie de acest centru”. Potrivit deputatului, „acest centru va costa milioane cetățenilor țării, unde doar directorul va primi salariul a zece primari”. Într-un final, fracțiunea BCS a anunțat boicotarea ședințelor de joi și vineri (13 și 14 iulie) a Parlamentului.

CUM VA FI ORGANIZAT CENTRUL

Proiectul de lege definește între altele noțiuni precum comunicare strategică, dezinformare sau acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine.

Documentul prevede că Centrul va fi condus de un director, numit în funcție de Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova, pe un termen de cinci ani, cu posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Selectarea directorului Centrului se va face în baza unui concurs public, anunțat și organizat de președintele Republicii Moldova, în conformitate cu un regulament aprobat prin decret. Directorul va fi asistat de un adjunct, numit în funcție de către șeful statului la propunerea directorului Centrului. Instituția ar urma să aibă 24 de angajați. 

Citește și: Ce prevede proiectul de lege privind crearea Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – Mediacritica

De asemenea, în cadrul Centrului va fi instituit un colegiu compus din 11 membri, în a cărui componență va intra directorul, directorul adjunct, persoane cu funcții de conducere din cadrul Centrului, câte un reprezentant desemnat de Președinție, Parlament și Guvern și trei exponenți ai societății civile. Colegiul va examina în ședințele sale chestiuni privind organizarea activității Centrului, soluționarea problemelor stringente și evaluarea profesională a conducerii instituției.  

CONTROLUL PARLAMENTAR 

Parlamentul, prin comisiile permanente de profil, va exercita controlul parlamentar asupra activității Centrului, conform regulamentelor acestora. Comisiile parlamentare vor supraveghea și verifica respectarea de către Centru a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea Centrului, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în acțiunile de identificare, prevenire și combatere a dezinformării, neadmiterea angajării politice a Centrului și vor evalua eficiența activității Centrului, se arată în nota informativă.

Anterior, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) anunța, într-o opinie, că susține inițiativa de a instituționaliza mecanisme de comunicare strategică drept parte integrantă a sistemului de asigurare a securității naționale, dar consideră că inițiativa de creare a Centrului „Patriot” necesită să fie revizuită și îmbunătățită: „Mecanismul instituționalizat de comunicare strategică este incompatibil cu abordări simpliste îndreptate spre soluționarea unor probleme complexe și sistemice”.