Falsurile nu ar trebui să fie pretexte de subiecte pentru produsele și prestațiile umoristice, fapt care le-ar aprofunda sau ar genera stereotipuri în societate, atrage atenția comediantul Alexandru Ghețan, coordonator de proiecte în cadrul Centrului Media pentru Tineri, în cadrul celei mai recente ediții a Podcastului cuMinte.
În cadrul podcastului lansat la sfârșitul lunii februarie, invitatul s-a referit la felul cum satira, pamfletul sau glumele bine construite pot fi folosite ca instrument în lupta cu propaganda și dezinformarea sau cum, dimpotrivă, umor poate fi un utilizat pentru propagarea falsurilor. „Un comediant asumat niciodată nu pornește de la o premisă falsă. Premisă falsă ar însemna să incriminezi unui anumit om sau comunitate ceva ce nu a făcut în realitate. Astfel, duci la crearea unor stereotipuri, a unor fake-uri sau la aprofundarea lor. E important să înțelegem că nu poți să pornești o glumiță de la ceva ce nu este adevărat și să faci amuzament. Va fi amuzant, dar nu va fi adevărat. Și atunci s-ar putea ca, ulterior, comunitatea să aibă de suferit”, crede Alexandru Ghețan.
El s-a referit și la felul în care, de-a lungul timpului, umorul a fost și este utilizat ca instrument de propagandă, referindu-se între altele la KVN (Clubul Veselilor și Inventivilor) din Rusia, care a fost folosit, potrivit lui, „ca un instrument de propagandă prorusească, antieuropeană și antiamericană”.
„Umorul are nevoie de independență, iar când acesta este servil, devine un instrument prin care cineva luptă împotriva altcuiva. De aceea, comedianții au nevoie de libertate de creație și de critică la adresa regimului. (…) Criticând anumite probleme din societate se manifestă și menirea educativă a umorului, pentru că le scoți la suprafață, le faci vizibile. Trebuie să pot să spun ceea ce vreau, ținându-mă evident și de linia corectitudinii – să nu inventez despre oameni lucruri care nu sunt nicidecum despre ei”, a precizat comediantul.
Pe de altă parte, el constată că mulți consumatori nu realizează că anumite glume conțin mesaje ce dezinformează sau manipulează. Dar educarea publicului nu se poate face forțat în acest caz, ci mai degrabă prin promovarea conținutului de calitate, consideră invitatul. Întrebat ce trebuie să facă un consumator de umor pentru a se proteja de propagandă sau dezinformare, Alexandru Ghețan a insistat că „nu este misiunea comediantului să educe publicul în a consuma umor” și că „trebuie să începem de la inteligența generală a publicului, pentru că responsabilitatea ține de fiecare dintre noi”.
