Reforma curriculară, introducerea alfabetizării informaționale și media în educația timpurie, evaluarea competențelor digitale ale elevilor și extinderea programelor de Educație pentru media se numără printre principalele progrese înregistrate în perioada 2025–2026 în domeniul alfabetizării mediatice în Republica Moldova. În același timp, implementarea Planului interministerial de Alfabetizare Informațională și Media (AIM) continuă să fie afectată de coordonarea instituțională insuficient structurată, deficitul de personal și expertiză, precum și de dependența unor proiecte de finanțarea externă, potrivit celui de-al doilea raport de monitorizare a implementării documentului, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 21 septembrie.
Planul interministerial a fost aprobat în 2024, prin ordin comun al Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și Ministerului Culturii (MC), cu scopul de a crește nivelul de alfabetizare informațională și media al cetățenilor Republicii Moldova, de la vârsta preșcolară până la adulți, inclusiv în rândul grupurilor vulnerabile și al persoanelor cu cerințe educaționale speciale. Documentul stabilește trei obiective generale: integrarea competențelor de gândire critică, AIM și digitale în educația formală; promovarea disciplinei opționale Educație pentru media și creșterea accesului la resurse; precum și dezvoltarea programelor non-formale, a campaniilor și a conținuturilor media dedicate alfabetizării informaționale, media și digitale.
EDUCAȚIA MEDIA LA GRĂDINIȚĂ
Una dintre cele mai importante evoluții consemnate în raport este integrarea AIM în educația timpurie. În 2025 a fost creat un grup de lucru interinstituțional, iar ulterior a fost aprobat Conceptul privind integrarea dezvoltării abilităților de alfabetizare informațională și media în curriculumul pentru învățământul preșcolar. În perioada noiembrie–decembrie 2025 a fost elaborat și un ghid metodologic destinat educatorilor, pilotat în perioada martie–iunie 2026 în 13 instituții de educație timpurie din Chișinău, Bălți și raioanele Drochia, Fălești, Ialoveni și Strășeni. Au fost implicați 53 de educatori, 13 directori și metodiști, iar implementarea a fost însoțită de mentorat și asistență metodologică din partea MEC.
Raportul notează însă că ghidul metodologic urmează să fie corelat cu Curriculumul pentru învățământul preșcolar 2026 și propus cadrelor didactice în anul academic 2026–2027.
O altă inițiativă destinată copiilor preșcolari a fost caravana spectacolului educativ PikPok.online@guguță. Aproximativ 2.670 de copii din grupele pregătitoare au urmărit spectacolul, iar cadrele didactice au completat 157 de chestionare de feedback. Potrivit raportului, 94% dintre respondenți au implementat activitatea integral conform scenariului orientativ, iar 82% au considerat necesară continuarea activităților de educație media în grădinițe.
EDUCAȚIA MEDIA DEVINE COMPETENȚĂ TRANSVERSALĂ ÎN ȘCOALĂ
O schimbare structurală este legată de reforma curriculară. Potrivit raportului, competențele de Educație Mediatică și Informațională (EMI) sunt integrate ca dimensiune transversală în mai multe discipline școlare.
În cadrul Limbii și literaturii române, de exemplu, sunt prevăzute analiza textelor din presă, diferențierea limbajului informativ de cel manipulativ și realizarea unor produse media. La Istorie și Educație civică sunt prevăzute activități privind propaganda și dezinformarea, iar la Matematică – analiza datelor și identificarea manipulărilor numerice și vizuale. La Informatică sunt incluse elemente precum verificarea informațiilor cu instrumente digitale, analiza algoritmilor media și protecția datelor.
Analiza identifică însă și câteva riscuri ale acestei abordări: lipsa unui cadru unitar de competențe media și a unor instrumente standardizate de evaluare; diferențele în pregătirea digitală a profesorilor; necesitatea formării continue a cadrelor didactice.
În paralel, MEC și CJI au extins pilotarea integrării educației media în discipline obligatorii. Pentru perioada 2026–2028 este prevăzută pilotarea la disciplina Limba rusă, clasa a VIII-a, în zece instituții de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale. În proiect sunt implicate 16 cadre didactice, care beneficiază de formare și mentorat.
EVALUAREA COMPETENȚELOR DIGITALE
O altă componentă importantă a fost evaluarea competențelor digitale ale elevilor claselor a IX-a și a XII-a. La cele două etape, desfășurate în noiembrie 2025 și primăvara lui 2026, au participat peste 4.700 de elevi.
Prima etapă a inclus aproximativ 3.200 de elevi din 74 de instituții desemnate drept centre de testare, iar în etapa a doua au participat aproximativ 1.500 de elevi. Evaluarea a fost raportată la standardele europene DigComp, iar participanții au fost încadrați în niveluri de competență digitală.
În ceea ce privește disciplina opțională Educație pentru media, 3.255 de elevi au beneficiat gratuit de manuale și materiale educaționale în anul academic 2025–2026. CJI a continuat, de asemenea, formarea cadrelor didactice, prin patru sesiuni organizate în perioada februarie–aprilie 2026, la care au participat 71 de profesori.
Raportul consemnează și măsuri de incluziune: au fost tipărite 60 de manuale în limbaj Braille, iar 15 lecții video au fost subtitrate sau traduse în limbajul mimico-gestual.
CAMPANII CU ZECI ȘI SUTE DE MII DE BENEFICIARI
Alfabetizarea media nu s-a limitat la sistemul educațional. Printre realizările raportate se numără campanii de informare privind siguranța online, utilizarea inteligenței artificiale și verificarea informațiilor.
Campania „Hai să utilizăm AI în siguranță!”, organizată de Centrul „La Strada” în coordonare cu MEC, a avut, potrivit raportului, aproape 110.000 de beneficiari direcți – elevi, părinți și profesori.
Consiliul Audiovizualului a desfășurat campania „Stai un pic. Verifică, apoi click!” și o campanie de informare electorală axată pe analiza și combaterea operațiunilor de manipulare a informațiilor și a interferențelor străine.
În același timp, bibliotecile au fost utilizate ca spații pentru dezvoltarea competențelor digitale și de siguranță online. Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” au desfășurat 96 de activități non-formale, la care au participat peste 1.800 de persoane.
PROBLEMA FINANȚĂRII ȘI A COORDONĂRII RĂMÂNE
În pofida progreselor, raportul identifică mai multe bariere structurale.
Prima ține de coordonarea instituțională. Deși MEC și MC sunt instituțiile coordonatoare, mecanismele de planificare, comunicare și coordonare dintre instituțiile publice, societatea civilă și donatori sunt considerate insuficient structurate. Implementarea și raportarea au fost neuniforme, iar procesul a depins în mare măsură de implicarea persoanelor responsabile din fiecare instituție.
O altă problemă este deficitul de personal și expertiză în instituțiile publice implicate. Raportul constată că unele structuri nu dispun de suficiente resurse umane pentru preluarea, coordonarea și monitorizarea acțiunilor prevăzute în Plan.
Și finanțarea rămâne vulnerabilă. Anularea proiectelor finanțate de USAID în Republica Moldova, în anil 2025, a lăsat o parte dintre activitățile planificate fără acoperire financiară. Raportul mai arată că unele acțiuni au fost incluse în Plan fără să aibă de la început o sursă clară de finanțare sau un implementator desemnat.
O problemă distinctă este lipsa unui mecanism național standardizat de evaluare a competențelor AIM. În consecință, monitorizarea poate măsura numărul de activități și beneficiari, dar nu poate determina în mod sistematic în ce măsură acestea au dus la creșterea capacității populației de a analiza critic informația și de a rezista dezinformării.
RECOMANDĂRI PENTRU URMĂTOAREA ETAPĂ
Planul interministerial actual expiră la sfârșitul anului 2026. Autorii raportului recomandă elaborarea unui nou document consolidat sau a unei strategii naționale privind AIM, cu o rețea mai largă de instituții și parteneri.
Angela Vacaru, cercetătoare și autoarea Planului interministerial, precum și a rapoartelor de monitorizare elaborate împreună cu CJI, consideră că următoarea etapă trebuie să asigure continuitatea rezultatelor obținute. „Deși conceput acum trei ani într-un context complex și greu de anticipat din punct de vedere educațional și social, Planul a generat rezultate importante, depășind chiar pe alocuri estimările inițiale. Asigurarea continuității acestor reușite presupune integrarea lor într-un nou cadru coerent de politici publice, cu un plan de acțiuni bine determinat pentru următorii ani, resurse umane și financiare suficiente pentru implementare, precum și un angajament ferm al instituțiilor statului și o coordonare interinstituțională eficientă”, a menționat Angela Vacaru.
Printre recomandări se numără desemnarea formală a persoanelor responsabile pentru acțiunile AIM, raportarea semestrială, crearea unui grup de lucru sau consorțiu care să reunească instituții publice, societatea civilă și donatori și revizuirea periodică a planului.
Raportul recomandă, de asemenea, definirea unui cadru național unitar de competențe AIM, standardizarea terminologiei – AIM, EMI și Educație pentru media –, dezvoltarea unei arhive digitale centralizate cu resurse educaționale și reducerea decalajelor dintre profesori în ceea ce privește competențele digitale.
O direcție propusă este extinderea cooperării intersectoriale. Raportul recomandă implicarea mai activă a Ministerului Sănătății și corelarea politicilor de alfabetizare media cu politicile privind siguranța și sănătatea digitală a copiilor și adolescenților.
