Alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost competitive și au oferit alegătorilor o opțiune clară între alternative politice, însă procesul a fost afectat de cazuri grave de interferență străină, finanțare ilegală, atacuri cibernetice și dezinformare la scară largă, în pofida eforturilor autorităților de a răspunde acestor provocări. Sunt principalele concluzii ale misiunii comune de observare a campaniei, formată din reprezentanți ai Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și ai Parlamentului European (PE).
Potrivit observatorilor internaționali, o componentă centrală a dezinformării a fost legată de utilizarea rețelelor sociale prin conturi false, „ferme de troli” și boți, acțiuni menite să amplifice artificial vizibilitatea unor mesaje politice. Unele campanii au folosit chiar videoclipuri deepfake, generând confuzie prin conținuturi fabricate care nu purtau marcaje de identificare. Raportul mai arată că platformele digitale au reacționat tardiv și incomplet la notificările venite din partea autorităților și ONG-urilor. În timp ce TikTok a raportat eliminarea a peste 250.000 de conturi false și milioane de interacțiuni artificiale, alte platforme majore, precum Meta, Google sau Telegram, nu au furnizat date concrete și au fost percepute ca insuficient de receptive.
Pe lângă manipulările interne, au fost identificate și campanii coordonate de propagandă cu origine externă, în special din Federația Rusă. Agenția TASS și alți actori oficiali au promovat narațiunea alarmistă potrivit căreia „UE ar ocupa Moldova”, iar NATO ar intenționa să amenințe Transnistria.
În paralel, rețele de susținători afiliați unor actori politici controversați, cum este cazul lui Ilan Șor, au fost implicate în campanii de dezinformare și în scheme de cumpărare a voturilor finanțate prin criptomonede.
ACOPERIRE MEDIATICĂ PĂRTINITOARE
Mass-media tradițională a avut, de asemenea, un rol important în propagarea parțială a mesajelor. Raportul de monitorizare arată că majoritatea instituțiilor media au manifestat părtinire, fie prin favorizarea guvernului, fie prin criticarea excesivă a opoziției. Tonalitatea reportajelor a variat de la neutru la puternic negativ, în funcție de afilierile editoriale.
Potrivit observatorilor internaționali, această acoperire selectivă, combinată cu lipsa materialelor investigative și analitice, a redus șansele publicului de a înțelege pe deplin programele electorale și a contribuit la polarizarea spațiului informațional.
De asemenea, campania electorală a fost însoțită și de atacuri hibride, incluzând finanțări ilicite, tentative de manipulare prin intermediul aplicațiilor de mesagerie și atacuri cibernetice asupra unor instituții și actori electorali. În unele cazuri, dezinformarea s-a împletit cu retorica instigatoare la ură, vizând să discrediteze instituții sau candidați.
Observatorii internaționali au mai constatat că, în pofida eforturilor autorităților de a coopera cu organizațiile societății civile și cu platformele digitale, caracterul endemic al dezinformării a afectat negativ climatul electoral. Algoritmii rețelelor sociale, care favorizează conținuturile emoționale și polarizante, au creat „bule informaționale” și „bule de filtrare”, limitând accesul alegătorilor la informații echilibrate. Aceste fenomene au redus în mod semnificativ capacitatea cetățenilor de a lua decizii bazate pe fapte și au contribuit la erodarea încrederii în procesul electoral, precizează misiunea de observare a alegerilor.
„Autoritățile electorale au fost profesioniste și eficiente. Totuși, diviziunile politice profunde din societatea moldovenească nu doar că au marcat campania electorală, dar s-au reflectat uneori și în procesul decizional al autorităților electorale”, a declarat Jillian Stirk, șefa misiunii ODIHR de observare a alegerilor, în cadrul evenimentului de lansare a raportului. „Pe parcursul întregului proces electoral, Moldova a demonstrat o reziliență impresionantă în fața amenințărilor hibride cu care s-a confruntat. Deși mai rămâne mult de lucru, reformele electorale introduse până acum arată o determinare clară de a construi o democrație solidă pentru cetățenii acestei țări”, potrivit ei.
„Aceste alegeri au arătat că nici măcar o interferență externă fără precedent și o dezinformare coordonată nu pot deturna parcursul european al Moldovei, confirmat anul trecut. Salutăm autoritățile electorale pentru buna organizare a procesului și poporul Republicii Moldova pentru participarea calmă și responsabilă”, a comentat Chris Said, șeful delegației APCE.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost monitorizate de o Misiune Internațională de Observare a Alegerilor (MIOA), constituită din OSCE/ODIHR, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European. Misiunea și-a început activitatea pe 13 august 2025 și a acoperit întreaga perioadă preelectorală, ziua scrutinului și procesul de totalizare a voturilor. În ziua alegerilor, 391 de observatori internaționali din 50 de țări au fost prezenți pe teren, alături de 2.496 de observatori naționali acreditați de CEC, cei mai mulți reprezentând Promo-LEX și Uniunea Avocaților.
Declarația preliminară a monitorizării a fost publicată la 29 septembrie, urmând ca raportul final să fie prezentat ulterior.
