Pentru al doilea an consecutiv, Consiliul pentru Egalitate constată o problemă gravă în presă: în încercarea de a fi cât mai exacți în informația pe care o livrează publicului larg, uneori jurnaliștii „admit practici care răspândesc și perpetuează chiar atitudini discriminatorii față de anumite grupuri de persoane vulnerabile”. Constatarea se regăsește în raportul general privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării în Republica Moldova pentru anul 2022, expediat Parlamentului la sfârșitul lunii martie.
Consiliul face referire la cazul din 9 octombrie 2021, când în cadrul unei emisiuni televizate au fost plasate informații referitoare la comiterea unor infracțiuni de către anumite persoane concrete, despre care s-a menționat de mai multe ori că sunt de origine cecenă.
„Consiliul a menționat că evidențierea etniei, în contextul examinat, nu comportă nicio valoare informațională care ar putea fi justificată de un interes public autentic. Instituția subliniază că evidențierea etniei în conjunctura în care se relatează despre ilegalitățile comise de anumite persoane pune într-o lumină negativă și toată comunitatea vizată, aici – cecenă. Or, acest fapt transmite un semnal precum că acolo unde sunt ilegalități, ar fi prezenți și membrii comunității cecene. Aceasta este o preconcepție greșită, bazată pe stereotipurile negative referitoare la membrii comunității cecene. Respectiv, evidențierea etniei în contextul discuțiilor despre comiterea anumitor ilegalități nu face altceva decât să justifice și să consolideze prejudecată negativă față de această etnie, atitudine care într-o societate democratică nu poate fi tolerată”, se arată în raport.
Portalul Mediacritica atenționează regulat despre mesaje discriminatorii pe criterii etnice, întâlnite în materialele de presă. Cel mai recent caz se referă la apartenența etnică menționată în știrile despre reținerea a doi bărbați bănuiți de șantaj și escrocherie împotriva unei femei.
Anterior, într-o analiză pentru Mediacritica, Natalia Porubin, membră a Consiliului de Presă, preciza că „în anumite cazuri, menționarea etniei sau a apartenenței la un grup religios nu este relevantă pentru un articol, totuși, unii colegi din presă scot aceste detalii în evidență fără a ține cont că asta contribuie la perpetuarea unor clișee. „Traficanta este o femeie de etnie romă din orașul Soroca”, „Toate femeile sunt prostituate”, „Un rom va face ani grei de puşcărie pentru trafic de persoane” – sunt titluri reale din presa de la noi. De ce sunt ele periculoase și de ce dăunează la modul cel mai serios integrării sociale a unor grupuri? Deoarece generalizează și induc ideea că doar anumite etnii sunt implicate în comiterea unor infracțiuni, de exemplu”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul menționează apartenența etnică, opiniile politice, convingerile religioase, orientarea sexuală și alt gen de informații sensibile ale unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial”. De asemenea, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom evita evidenţierea etniei sau a bolii de care suferă o persoană suspectată, un învinuit, inculpat, condamnat, criminal sau a altei persoane într-un context negativ. Nu vom admite formarea unui stereotip negativ stabil faţă de o întreagă etnie”.
