Republica Moldova ar putea urma exemplul unor state precum Australia, Franța sau Olanda în limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă dedicate lansării campaniei naționale „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță”, organizată cu prilejul Zilei Siguranței pe Internet.
În cadrul evenimentului, Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a menționat despre faptul că actuala generație de copii și tineri sunt „nativi digitali, dar în același timp rămân, în continuare, naivi digitali”. „Mai puțin de 15% dintre platformele globale au protocoale speciale pentru protecția vârstei”, a avertizat funcționara, subliniind că „unul din trei utilizatori de Internet la nivel global este un copil”.
„Discutăm deschis, începând cu anul acesta, despre interzicerea platformelor de socializare pentru copiii până la 16 ani. Olanda, Australia și Franța au anunțat deja că până în septembrie vor limita accesul copiilor până la 16 ani. Și pentru că nu vorbim doar de cadrul legal, cu siguranță o să vă întrebați cum asta se va întâmpla tehnic, mai ales pentru o țară mică cum e Republica Moldova. La nivel european s-a găsit soluția de integrare a portofelului digital ca element suplimentar logării sau autentificării pe platforme. Iar Agenția de Guvernare Electronică deja lucrează la acest portofoliu digital. Inițial, noi l-am planificat pentru serviciile publice, pentru a fi integrat în EVO, dar acum, aparent, avem și o soluție pentru limitarea accesului. Urmează să discutăm în spațiul public ce facem cu acest subiect, dar el devine tot mai important pentru comunitate”, a detaliat Michelle Iliev.
Inițierea acestor discuții vine pe fondul unor date catalogate drept „alarmante”, prezentate în cadrul conferinței. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a menționat că 88% dintre copii folosesc inteligența artificială, iar peste 60% o utilizează zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Potrivit ministrei, copiii folosesc aceste tehnologii pentru a discuta subiecte sensibile precum „emoții, relația cu părinții, tristețe, nesiguranță”, iar unii ajung să perceapă inteligența artificială drept „interlocutor” sau „consilier”.
„Copiii înșiși recunosc că inteligența artificială poate crea dependență, că le afectează gândirea critică și le oferă uneori sfaturi nepotrivite”, a avertizat Plugaru.
Autoritățile atrag atenția că riscurile nu se limitează la dependență sau presiune psihologică. Potrivit datelor prezentate, în 2025 au fostraportate 147 de materiale de abuz sexual virtual, iar aproximativ 40% dintre acestea au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Inspectoratul General al Poliției confirmă amploarea riscurilor. „Copiii sunt categoria cea mai vulnerabilă și expusă”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al IGP, enumerând printre amenințări expunerea la conținut nepotrivit, manipularea, dezinformarea, cyberbullyingul și exploatarea datelor personale.
În același timp, Ministerul Educației și Cercetării menține o abordare prudentă. „Am aplicat și am adaptat realitățile din teren și politicile educaționale astfel ca toți cei care vin în contact cu inteligența artificială să poată să facă față tuturor provocărilor, dar este loc și de mai bine. În ceea ce privește inteligența artificială în relația cu copiii, nu vorbim de interdicții, ci despre integrare educațională responsabilă”, a precizat Valentina Olaru, secretară de stat a MEC.
Mediacritica a abordat anterior subiectul într-un material amplu unde experți și psihologi au explicat dacă interzicerea rețelelor sociale pentru minori ar fi o opțiune și în Republica Moldova.
Totodată, în cadrul unei conferințe de presă unde a trasat prioritățile pentru anul 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a atras atenția asupra presiunilor multiple pe care mediul digital le exercită asupra copiilor și tinerilor, subliniind necesitatea unor măsuri coordonate la nivel național. Printre măsurile propuse pentru acest an se numără lansarea unui program național de bunăstare mintală în era digitală și siguranță online, introducerea igienei digitale în școli, crearea unei linii naționale de asistență și a unui chat anonim pentru adolescenți, dar și dialoguri cu platformele digitale pentru limitarea funcțiilor care încurajează utilizarea compulsivă.
Ziua Siguranței pe Internet, marcată anual în fiecare a doua zi de marți a lunii februarie, este o inițiativă internațională care își propune să promoveze utilizarea responsabilă și sigură a mediului digital, în special de către copii și tineri. În 2026, activitățile se desfășoară sub îndemnul „Împreună pentru un Internet mai bun”.
