Într-o lume dominată de informație, educația media trebuie integrată încă din primii ani de viață ai copilului, susține experta Natalia Grîu, invitată la ediția de Podcast CuMINTE din luna ianuarie. Ea atrage atenția asupra importanței alfabetizării informaționale în grădinițe, dar și asupra lipsei unor programe dedicate pentru formarea educatoarelor în Republica Moldova.
„La grădiniță există standarde naționale și un curriculum educațional. În alfabetizarea informațională intră componenta de comunicare. Este apriori foarte important ca copilul să înțeleagă cum să interpreteze semnele, imaginile, să facă literație de imagine, să înțeleagă ce vede într-o imagine”, explică Natalia Grîu.
Potrivit expertei în educație media, pentru ca un copil să-și dezvolte gândirea critică în raport cu informațiile pe care le primește, este esențial să fie învățat să compare imagini, să fie atent la detalii și să realizeze analize simple. Aceste activități se pot face prin exerciții de comunicare și dezvoltarea capacității de ascultare.
„Atunci când i se citește un text sau o poveste urmează niște discuții. Există exerciții care îl ajută pe copil să înțeleagă informația, să interacționeze cu ea. La grădiniță sunt și jocuri de luare a deciziilor, ceea ce este important atât pentru alfabetizarea media, cât și pentru cea electorală. Copilului i se oferă posibilitatea de a alege între activități și de a-și argumenta decizia, educând astfel comportamentul de a avea dreptul să decidă”, mai spune Grîu.
LIPSA EDUCAȚIEI MEDIA ÎN FORMAREA EDUCATOARELOR
În Republica Moldova, educatoarele nu sunt instruite în domeniul educației media, ceea ce reprezintă o problemă majoră în procesul educațional. „Ele, pentru sine, nu au o percepție și înțelegere a informației, a modului în care pe ele însele le influențează media și ce înseamnă realitatea media, precum și legătura acesteia cu educația. Aici ar trebui să se producă marea conștientizare. Fiecare cadru didactic trebuie să înțeleagă că media este un factor educogen foarte important. Nu există o conștientizare a faptului cum influențează informația copilul. El trăiește în acest mediu informațional, el este informația cu care interacționează”, subliniază experta.
În plus, nici la momentul formării inițiale a educatoarelor nu există cursuri dedicate. Natalia Grîu consideră că acest aspect ar trebui schimbat în cadrul noii reforme curriculare, care urmează să fie implementată.
„Știm că s-a anunțat un nou exercițiu de reformă curriculară și el, în mod cert, va porni de la grădiniță și va continua pe verticală în sus. Ar trebui ca educatoarele să fie instruite, iar în profilul lor și al copilului să apară elementul de gândire critică. Eu, în calitate de educator, nu doar mă preocup ca un copil să cunoască ceva, dar și să o facă dintr-o perspectivă critică: adică ce e bine, ce e rău. El știe cum să analizeze și poate să ia decizii”, concluzionează Natalia Grîu.
Amintim că la sfârșitul lunii mai 2024, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii au aprobat, printr-un ordin comun, Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM), document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Între numeroasele obiective, documentul prevede implementarea, în anii 2025-2026, a activităților didactice de integrare a educației media în instituțiile de educație timpurie. Reprezentanți ai domeniului recunosc faptul că alfabetizarea mediatică a preșcolarilor nu este un deziderat simplu, dar este tot mai necesară.
Planul interministerial include, printre obiectivele sale, dezvoltarea abilităților de gândire critică și alfabetizare informațională a copiilor de cinci-șapte ani, primul pas însemnând să se intervină peste curriculumul instituțiilor preșcolare. Ulterior, autoritățile își propun elaborarea unui ghid pentru educatori și dezvoltarea mai multor resurse didactice care să-i ajute în lucrul cu cei mici.
Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, integrarea educației media în grădinițe este un proces „complicat”. „Cred că trebuie pilotat și văzut dacă e unul de succes reușește sau nu și ce format e necesar pentru a asigura succesul acestuia asta poate să reușească. Optez pentru pilotare înainte de a implementa ceva la scară largă. Sper, pentru grădinițe, să avem un program național de promovare a lecturii, care să pună în discuție o multitudine de subiecte, unele destul de profunde, și care să solicite de la educatori să petreacă cel puțin 15 minute pe zi alături de copii citind. O parte din acest program poate fi ca acele texte să abordeze și subiecte legate de media, dar acestea trebuie clar ajustate la nivelul de înțelegere a copiilor de această vârstă. Este un proiect de viitor la care trebuie să ne gândim, să-l pilotăm și să vedem care este rezultatul acestuia”, a precizat Dan Perciun în cadrul primei ediții din noul sezon de Podcast cuMINTE.
