Mai multe probleme semnalate în raportul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), prezentat recent în Parlament și care se referă la dezinformare, propagandă, interferențele informaționale externe sau cumpărarea voturilor în perioada alegerilor, riscă să rămână o provocare și pentru viitorul scrutin parlamentar dacă autoritățile nu vor interveni, semnalează unii experți cu care a discutat Mediacritica.
Raportul SIS evidențiază amploarea fără precedent a campaniilor de dezinformare și propagandă desfășurate în timpul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Actori străini, precum agenția Russia Today (RT) și agenți afiliați Federației Ruse, au intervenit activ în procesele electorale, iar rețelele sociale Telegram, TikTok, Facebook și VKontakte au fost exploatate masiv pentru distribuirea dezinformării și propagandei.
Documentul arată cum interferențele informaționale externe s-au manifestat prin prezența unor jurnaliști străini în proximitatea secțiilor de votare pentru realizarea unor „materiale orientate (la comandă)”, prin utilizarea rețelelor sociale, a unor conturi anonime și boturi sau prin crearea de domenii web care imitau resurse guvernamentale. De asemenea, raportul amintește despre finanțarea unor campanii masive de promovare și discreditare electorală, în special de către grupul Șor, cu sume care depășesc 100.000 de euro pentru reclame politice, deseori nedeclarate oficial.
În opinia SIS, aceste acțiuni subminează suveranitatea Republicii Moldova, influențând în mod direct opinia publică și destabilizând procesul democratic. În acest sens, au fost exploatate narative anti-Occident, anti-UE, antireferendum, a fost alimentată frica față de război și militarizarea Republicii Moldova, a fost promovată imaginea Federației Ruse, a Uniunii Economice Eurasiatice.
Zonele cele mai vizate de aceste campanii au fost Chișinău, Bălți, Găgăuzia și regiunea transnistreană, indicând o strategie bine planificată de manipulare geografică.
SPRE O REGLEMENTARE A REȚELELOR SOCIALE?
Experți din societatea civilă și analiști au subliniat necesitatea unei abordări complexe a problemelor semnalate de SIS, subliniind că publicarea de rapoarte, dar fără acțiuni concrete, nu va fi suficientă pentru a stopa valul de dezinformare. â
Andrei Rusu, expert în monitorizare media la WatchDog.MD, atrage atenția că dezinformarea sponsorizată de Kremlin și grupul Șor reprezintă o amenințare semnificativă pentru stabilitatea țării. „Ne-am fi dorit ca SIS să publice și o cifră aproximativă a cheltuielilor lui Șor pentru promovare pe YouTube, sume care nu sunt publicate în biblioteca de reclame a celor de la Google”, potrivit lui.
El a remarcat utilizarea masivă a rețelelor sociale pentru răspândirea dezinformării și a subliniat necesitatea unei colaborări mai strânse între SIS, platformele tehnologice și societatea civilă. „Societatea civilă ar putea să ofere mai multe detalii despre cum rețeaua lui Șor operează pe rețelele sociale, lucru care ar putea ajuta atât organele competente, dar și platformele tech să stopeze din valul de dezinformări. Desigur că foarte mult depinde și de comunicarea instituțiilor de stat. Dacă se va comunica deschis despre acțiunile fiecărei instituții nu riscăm ca propagandiștii să facă dintr-un caz minor o bombă informațională. Rusia deja s-a lansat în campania pentru alegerile parlamentare din anul 2025, iar doar prin publicarea de rapoarte nu se va putea opri valul de dezinformare ce urmează. Statul trebuie să-i pedepsească drastic pe cei care la comanda Federației Ruse destabilizează Republica Moldova”, consideră Andrei Rusu.
Iar Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), susține că deși SIS „este o instituție activă, în astfel de cazuri nu e vorba doar despre o instituție a statului sau alta. Este nevoie ca toate instituțiile din justiție și de forță să lucreze în simbioză. Am văzut multe arestări, am văzut multe rețineri, percheziții și mai puține condamnări sau decizii ale instantelor de judecată. Și aici cred că este cea mai mare problemă”.
Întrebat dacă o reglementare a rețelelor sociale ar fi o soluție de viitor, expertul a explicat că acest subiect rămâne deocamdată o dilemă.
„Da, o anumită reglementare ar trebui să fie făcută, dar știm că Internetul este foarte flexibil și e posibil să eviți sau să ocolești reglementările. Sau, în cazul în care se închide ceva, apare altceva în loc. Cred că cea mai importantă este responsabilitatea celor care scriu. Și da, ar trebui reglementare, mai ales în cazul unor surse anonime sau a celor care nu sunt expuse în niciun fel de monitorizări. Se creează o situație inechitabilă: presa tradițională trebuie să respecte anumite legi, pe când pentru rețelele sociale nu există niciun fel de monitorizare și norme. Nu aș avea un răspuns exhaustiv la această întrebare. Trebuie să așeze la o masă specialiștii pe domeniul online, să știe ce fel de reglementări sunt posibile, fiindcă unele sunt imposibile pentru că pot fi evitate”, a punctat expertul pentru Mediacritica.
