La mai bine de doi ani de la aprobarea metodologiei de monitorizare a discursului de ură în mass-media audiovizuală, Consiliul Audiovizualului (CA) a aplicat sancțiuni în câteva cazuri. În pofida unei legislații consolidate și a eforturilor de instruire instituțională, aplicarea eficientă a normelor rămâne îngreunată de lipsa de personal, de complexitatea juridică a cazurilor și de migrarea discursului instigator către mediul online susțin reprezentanții instituției și experți din domeniu.
Metodologia internă de monitorizare a discursului de ură, bazată pe standarde internaționale, a fost aprobată în mai 2023, în contextul în care Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), în vigoare din 2018, definește clar acest fenomen și permite sancționarea furnizorilor de media audiovizuale pentru astfel de conținuturi. La mai bine de doi ani de la adoptarea documentului, eforturile CA în monitorizarea discursului de ură au însemnat instruirea personalului, a direcției de monitorizare, dar și a secției juridice. „Am avut susținerea Consiliului Europei, inclusiv printr-un ghid care a stat la baza acestei metodologii. Ne-am pus la punct cu practicile europene și am început să vedem cum le putem aplica în mod riguros în Republica Moldova”, a explicat, pentru Mediacritica, Liliana Vițu, președinta CA.
CAZURILE SANCȚIONATE ÎN DOI ANI
În baza metodologiei de monitorizare a discursului care incită la ură, Consiliul Audiovizualului a emis, până acum, patru decizii prin care au fost sancționați câțiva furnizori de servicii audiovizuale. Printre cele mai importante se numără amenzile aplicate posturilor TV Găgăuzia (60.000 de lei și, ulterior, încă 15.000 lei) și ATV (40.000 de lei) pentru difuzarea de conținuturi ce promovau discurs de ură, dezinformare și propagandă în contextul reflectării subiectului legat de împlinirea a zece ani de la desfășurarea în anul 2014 a unui „referendum” privind orientarea politicii externe a regiunii, declarat ilegal de instanța de judecată. Jurnal FM a fost avertizat public pentru conținut discriminator față de femei, iar TV Găgăuzia a mai fost sancționat pentru incitare la ură pe criterii de orientare sexuală, precum și pentru lipsa informării corecte și imparțiale.
Potrivit expertei Irina Corobcenco, „CSMA sancționează discursul care incită la ură, deci CA, în presupusele cazuri de discurs de ură, trebuie să identifice elementul activ, cel al instigării, al chemării la acțiune. Discursurile care nu conțin elementul activ al instigării nu ar putea fi sancționate prin prisma prevederilor art. 17. De asemenea, sesizările la adresa CA sau autosesizările CA, din ultima perioadă, au vizat mai curând conținuturi intolerante. Numărul plângerilor la adresa CA, dar și a Poliției, instituție cu atribuții de sancționare a discursului de ură, este, de asemenea, în descreștere”.
RESURSE INSUFICIENTE ȘI EFORTURI SPORITE
Președinta CA recunoaște că una dintre cele mai mari dificultăți este lipsa de personal. „Cu cât mai mare este echipa, cu atât mai puternică este resursa instituției. Avem în jur de zece persoane pentru a monitoriza conținutul tuturor televiziunilor licențiate, celor active, plus radiourile. Bineînțeles că acest număr este insuficient și când există atâtea aspecte ce trebuiesc monitorizate, cum ar fi respectarea articolul 13, care se referă la asigurarea informării corecte și care este nucleul CSMA, programele autohtone, după care toate rapoartele tematice, măsurarea pluralismului. O atenție specială este acordată și serviciilor publice – TRM și TV Găgăuzia. Deci când sunt atâtea aspecte de acoperit cu o echipă mică e clar că e un impediment numărul, e clar că este disproporționat”, a precizat Liliana Vițu.
În plus, spune ea, „discursul de ură este extrem de complex. Spre deosebire de alte tipuri de încălcări, pentru care sancțiunile sunt mai blânde, aici vorbim de amenzi mari. Or, dacă aplici o sancțiune mare, trebuie să dovedești proporționalitatea și gravitatea faptei. Asta înseamnă o analiză de conținut minuțioasă, eventual cu consultarea experților externi”.
DISCURSUL DE URĂ MIGREAZĂ ÎN ONLINE
Deși datele monitorizărilor realizate de Asociația Promo-LEX în contextul alegerilor din 2023 și 2024 arată că numărul cazurilor de discurs de ură la TV este în descreștere în comparație cu anul 2018, acest fapt este explicat nu doar prin aplicarea legii, ci și prin migrarea conținuturilor problematice în mediul online.
„Avem rapoartele Promo-LEX, care arată că situația s-a ameliorat, dar nu s-a îmbunătățit fundamental. Dar acest fapt este și din cauza că toată activitatea politică, în special cea electorală, s-a mutat pe online. Mai credem că și datorită faptului că de trei ani și jumătate există un CA care aplică în mod riguros legislația, că există norme, iar cei din domeniul audiovizualului s-au asigurat și au văzut că CA se ține de ce spune legea și o aplică, respectiv, nu mai este la îndemână să lansezi discurs de ură la TV pentru că știi că există sancțiuni, că riști gradual să ajungi la amenzi mai mari. Pe de altă parte, online-ul este un teren fertil pentru discurs sexist, instigator, inflamator și acolo acest discurs vedem că nu este penalizat în măsura în care ar trebui”, a explicat președinta CA,
Experta Irina Corobcenco confirmă această dinamică: „Majoritatea cazurilor de discurs de ură identificate în 2023–2024 apar în produsele audiovizuale difuzate online de către televiziuni. Asta înseamnă că, pe lângă media liniară, CA trebuie să monitorizeze și media neliniară [site-urile televizunilor, n.a.]. De fapt, prima sancțiune aplicat[ de CA pentru încălcarea prevederilor CSMA (publicitate politică nedelimitată corespunzător) în media neliniară a fost dată recent, pe 28 mai 2025”.
CE ESTE DE FĂCUT
Dincolo de eforturile CA, este nevoie de acțiuni la nivelul întregului ecosistem media. „Cred că furnizorii de servicii media audiovizuale ar trebui să-și dezvolte propriile mecanisme de autoreglementare. Altfel spus, atât timp cât există niște prevederi clare în CSMA, tu ca furnizor îți dezvolți instrumente interne care să-ți permită să previi încălcarea CSMA. Nu poți să te comporți ca și cum aceste reguli nu te vizează și este mereu nevoie să fie o instituție centrală care să te verifice”, avertizează Corobcenco.
La rândul său, președinta CA consideră că, „la nivel legislativ, s-au făcut anumite progrese, dar deja urmează să vedem mai multă aplicare în practică a acestor norme”. „Ne dorim și o responsabilitate mai mare din partea actorilor electorali, care pur și simplu să înțeleagă că nu este cazul să-și facă campanie și să convingă alegătorii apelând la discurs de ură, care este până la urmă un discurs ilegal”, conchide Liliana Vițu.
