Accesul grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate la sursele mass-media în condițiile unui nivel scăzut de educație media le limitează opțiunile de a consuma informații de calitate, verificate. Acest fapt, prin urmare, îi expune la un volum mare de informație falsă și manipulare, iar persoanele din astfel de grupuri cred că educația media trebuie să se predea obligatoriu în școli și universități. Concluzia se regăsește în cercetarea „Grupurile vulnerabile și/sau marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent la mijloc de decembrie.
Persoanele intervievate în cadrul studiului au confirmat necesitatea de alfabetizare media a grupurilor vulnerabile. Printre soluțiile de creștere a nivelului de educație media, citate în cercetare, se numără introducerea în școli a unei discipline obligatorii de educație media; interacțiunea directă între presă și grupurile vulnerabile și/sau marginalizate din diferite colțuri ale țării; transmiterea informației despre cunoștințe elementare de educație mediatică; difuzarea de către mass-media într-o măsură mai mare a informației că grupurile de discuții de pe aplicațiile de comunicații precum Viber, Whatsapp nu reprezintă surse de informație credibilă.
Potrivit cercetării, „grupul tinerilor din mediul urban consideră necesară implementarea unor politici de educație media în instituțiile de învățământ, începând cu curriculum școlar și terminând cu cel pentru studiile superioare”, iar în cazul tinerilor din mediul rural, „este necesar ca cursurile și instruirile de alfabetizare media să fie desfășurate în localitățile din care aceștia fac parte, din motive legate de cheltuieli de deplasare, timp, suprapuneri de activități”.
Despre necesitatea introducerii în curriculumul școlar a unei discipline de educație pentru media a menționat și grupul roma, subliniind importanța cultivării la copii și tineret a gândirii critice chiar de pe băncile școlii, ceea ce îi va face „să fie mai pricepuți”, se mai arată în studiu.
Cercetarea calitativă scoate la iveală o situație critică în mediul grupului de refugiați, unde se resimte nevoia stringentă de asigurare a unui nivel de bază de educație mediatică.
În context, presa independentă consideră necesară o „igienă informațională” a consumatorului de informații media, prin care are în vedere răspunsuri la următoarele întrebări: „Cum se numește media de la care consumă informația? Cine e proprietarul? Cine e finanțatorul și care este echipa?”.
MIJLOACE DE ALFABETIZARE MEDIA
Persoanele intervievate au raportat un nivel scăzut de alfabetizare media în rândul grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate pe care le reprezintă. Conform relatărilor, preponderent cei în etate, din mediul rural și de etnie romă oferă credibilitate mare informației furnizate de prieteni, cunoscuți, lideri locali, fără a o verifica suplimentar, percep ca adevăr absolut orice informație media din online, nu dețin suficiente cunoștințe despre cum să verifice informația de presă, chiar dacă au o bănuială că ar putea fi falsă.
Totodată, reprezentanți ai mass-media independentă au specificat, în cadrul studiului, că „expunerea grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate la mediul online sporește susceptibilitatea acestora de a fi manipulate informațional din motiv că mediul online este un spațiu în care orice informație poate fi publicată ușor, fără a fi verificată de organe abilitate, cum se întâmplă în cazul posturilor TV, care sunt monitorizate de Consiliul Audiovizualului”.
Conform cercetării calitative, tinerii, indiferent că sunt din mediul urban sau rural, în mare parte nu sunt interesați de programele de educație mediatică, cu excepția celor orientați spre creștere și dezvoltare. Reprezentanții presei independente au confirmat inclusiv faptul că materialele de educație media nu se bucură de o mare audiență. În opinia lor, persoanele citesc și urmăresc informație senzaționalistă, prezentată cu titluri atractive.
Studiul lansat de CJI a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel de grupuri de populație de un număr total de 867 de respondenți, care au cuprins categoriile de femei din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 30 – 59 de ani, tineri din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 18 – 29 de ani, persoane cu dizabilități, în etate, romi și refugiați.
