Alfabetizarea informațională este un instrument important de creștere a competențelor de gândire critică a cetățenilor, iar impactul unor astfel de inițiative se resimte în special în perioadele electorale. Este unul dintre mesajele conferinței anuale a verificatorilor de fapte din țările Parteneriatului Estic, care a reunit la Chișinău peste 50 de experți, jurnaliști, fact-checkeri și factori de decizie din 13 țări. Evenimentul, aflat la a treia ediție, a avut loc pe 7 și 8 noiembrie.
În cadrul panelului dedicat rezilienței democratice prin alfabetizare informațională, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, Nadine Gogu, a prezentat experiența țării noastre în promovarea educației media la nivel național. „Pentru CJI, alfabetizarea media este un obiectiv strategic – lucrăm de peste zece ani în această direcție. Având în vedere spațiul informațional extrem de polarizat și expunerea ridicată la propagandă străină, am adoptat o abordare duală: apropiem alfabetizarea media de public și, în același timp, ajutăm jurnaliștii să fie mai transparenți și responsabili”, a precizat Nadine Gogu.
Ea a subliniat trei direcții de intervenție ce s-au dovedit a fi eficiente, pornind de la experiența CJI. În primul rând, este vorba de programele de alfabetizare media în școli: „Astăzi, cursul de Educație pentru media este o disciplină opțională în curriculumul național. Avem sute de profesori instruiți și peste 20.000 de elevi și studenți care au studiat disciplina. În prezent, pilotăm integrarea conceptului de alfabetizare media în discipline obligatorii – sperăm ca până în 2027 să fie introdus oficial”. De asemenea, inițiativele implementate în comunități se bucură de impact major: ateliere pentru studenți, adulți și chiar copii; spectacole de păpuși care dezvoltă gândirea critică; manuale de educație media traduce în Braille pentru nevăzători; materiale video pentru persoanele cu deficiențe de auz. Nadine Gogu s-a referit și la instrumentele de transparență și responsabilizare: „Monitorizăm presa de ani de zile, inclusiv în campanii electorale, nu doar televiziunile, ci și presa online și rețelele sociale. Am creat platforma Media Radar, care ajută presa să fie mai transparentă și publicul să recunoască sursele credibile”.
Directoarea CJI a remarcat că impactul acestor inițiative se reflectă în atitudinile publice și în capacitatea cetățenilor de a evalua critic informațiile online, inclusiv în context electoral. „Având în vedere că rețelele sociale sunt principala sursă de informare și, totuși, rezultatele electorale recente arată o orientare democratică, putem spune că mulți moldoveni au devenit, într-o anumită măsură, alfabetizați media și capabili să verifice informațiile”, potrivit ei.
Tot ea s-a referit și la obiectivele Planului interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM) pentru anii 2024-2026. „În urmă cu 3-4 ani, am început un proiect pentru implicarea instituțiilor de stat în promovarea alfabetizării media. Pot spune acum că am reușit, deoarece Ministerul Educației și Ministerul Culturii, acum un an, au semnat un plan interministerial și au introdus în planurile lor de acțiune, în mod regulat, diverse activități care promovează educația pentru media și informare. Credem că acest lucru este foarte bun. Desigur, societatea civilă este încă implicată și avem mult de lucru pentru a sprijini instituțiile statului, deoarece acestea nu dispun de suficiente resurse – nici umane, nici expertiză. Ne bazăm, de asemenea, pe donatorii și partenerii internaționali, dar instituțiile statului trebuie să fie implicate activ și să promoveze la rândul lor educația media”, a punctat Nadine Gogu.
EDUCAȚIA MEDIA, UN EFORT COLECTIV
Întrebat care ar putea fi rolul alfabetizării media în țările în care oamenii se confruntă cu o criză de încredere în sursele de informare, Guido Keel, consilier principal al Reprezentantului pentru libertatea mass-media din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a precizat că „alternativa de creare, mai întâi, a unui sistem mediatic liber, să asigurăm securitatea și libertatea jurnaliștilor și abia apoi să ne ocupăm de alfabetizarea media nu ar fi o abordare bună. De ce? Pentru că întărirea libertății presei și a poziției jurnalismului în societate este un proces de lungă durată, plin de provocări. Nu putem aștepta ca presa să fie complet liberă pentru a începe să ne gândim la public. Trebuie să acționăm simultan pe mai multe niveluri: să consolidăm alfabetizarea media, dar și să explicăm de ce presa liberă este esențială”.
În context, reprezentanți ai organizațiilor internaționale au apreciat exemplul Republicii Moldova drept unul relevant pentru regiune. Tommaso Canetta, de la European Digital Media Observatory (EDMO), a menționat că integrarea educației media în sistemul educațional național reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de contracarare a manipulării informaționale. „Am fost bucuros să aflu că Moldova a introdus educația media în școli. Este un exemplu bun pentru alte țări europene. Educația media poate fi o armă democratică extrem de puternică dacă este susținută de instituții și de o viziune comună”, a spus Canetta.
Iar Roslyn Kratochvil-Moore de la Deutsche Welle Akademie a insistat pe importanța metodelor inovatoare de instruire, bazate pe gamificare, improvizație și storytelling, menite să transforme învățarea despre media într-o experiență interactivă. „Când oamenii se implică activ, când râd, când creează povești ei învață mai bine și își schimbă comportamentul. Educația media trebuie să fie participativă, nu teoretică”, a subliniat experta.
Atât Nadine Gogu, cât și experta georgiană Tamar Kintsurashvili, fondatoarea Myth Detector din Georgia, au insistat asupra nevoii de cooperare între instituțiile statului și organizațiile societății civile pentru a asigura durabilitatea programelor de alfabetizare media. „Instituțiile publice nu dispun întotdeauna de resursele umane și expertiza necesară, de aceea cooperarea cu ONG-urile și partenerii internaționali rămâne esențială. Statul trebuie să fie prezent, dar nu dominant”, a conchis Nadine Gogu.
Conferința „Unveil the Truth” reprezintă un punct de referință pentru comunitatea media din regiunea Parteneriatului Estic, se concentrează pe dezvoltarea de strategii eficiente pentru combaterea manipulării informaționale străine (FIMI) și consolidarea rezilienței democratice. Evenimentul a reunit parteneri internaționali de renume, printre care Deutsche Welle Akademie, Ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe, Reporteri fără Frontiere (RSF), CFI și StopFals Moldova.
