Republica Moldova rămâne puternic expusă valurilor de dezinformare, iar lipsa unei politici naționale coerente de alfabetizare informațională și media limitează capacitatea statului de a construi o societate rezilientă. Deși Planul Interministerial AIM 2024–2026 reprezintă un pas important spre formarea gândirii critice, experții avertizează că eforturile actuale sunt insuficiente pentru a răspunde dimensiunii fenomenului. În acest context, Forumul de Educație Media, desfășurat pe 24 octombrie la Chișinău, a reunit cadre didactice, experți și diplomați europeni pentru a discuta direcțiile viitoare ale alfabetizării media în țară.
„Alfabetizarea informațională și media este un concept relativ nou, dar tot mai necesar”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, în deschiderea evenimentului. Potrivit ei, gândirea critică devine o abilitate esențială într-un context marcat de valuri de dezinformare, mai ales în perioade electorale. „Trăim într-o lume în care informația circulă rapid, uneori fără filtre. Gândirea critică ne ajută să rezistăm propagandei și să luăm decizii conștiente”, a subliniat Gogu.
SPRIJIN INTERNAȚIONAL PENTRU PROMOVAREA EDUCAȚIEI MEDIA
Susținerea partenerilor internaționali rămâne un element central în consolidarea alfabetizării media în Moldova. Petra Lärke, ambasadoarea Suediei, a remarcat că educația media „transformă cetățenii din consumatori pasivi de conținut în participanți activi la viața democratică”, iar Søren Jensen, ambasadorul Danemarcei, a vorbit despre necesitatea consolidării rezilienței informaționale: „Ceea ce faceți în Republica Moldova este impresionant. Gândirea critică este fundamentul unei democrații sănătoase, iar Danemarca este pregătită să sprijine aceste eforturi”.
Magdalena Poirier, reprezentanta Ambasadei Germaniei, a evidențiat colaborarea de lungă durată dintre DW Akademie și CJI pentru integrarea educației media în disciplinele de bază. „Reforma curriculumului școlar pentru includerea educației media la toate nivelurile reprezintă un pas important spre o societate mai informată și mai rezilientă”, a spus Poirier.
PLANUL AIM – UN PAS ÎNAINTE, DAR INSUFICIENT
După cum explică cercetătoarea Angela Vacaru, alfabetizarea media trebuie privită nu doar ca o disciplină școlară, ci ca o componentă de securitate națională. „Spațiul informațional al Republicii Moldova este tot mai vulnerabil în fața manipulării, iar dezinformarea a devenit o amenințare reală la adresa stabilității democratice”, a afirmat Vacaru.
Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM) – 2024-2026, elaborat cu suportul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și aprobat de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii în mai 2024, a fost un prim pas în această direcție. Documentul are ca scop creșterea nivelului de gândire critică a cetățenilor și promovarea alfabetizării media prin educație formală și non-formală. Totuși, specialista consideră că acțiunile prevăzute sunt insuficiente pentru a asigura o acoperire națională reală. „Pentru a construi o societate rezilientă, e nevoie de o strategie intersectorială, implicând toate ministerele, instituțiile publice, mass-media și societatea civilă”, subliniază ea.
VULNERABILITĂȚILE SPAȚIULUI INFORMAȚIONAL
Datele recente despre comportamentul mediatic al cetățenilor confirmă amploarea provocărilor. 64% dintre moldoveni se informează zilnic de pe rețelele sociale, în timp ce doar 41% urmăresc televiziunea clasică. În același timp, 70% consideră că rețelele sociale sunt principala sursă de dezinformare, iar peste jumătate declară că nu au încredere deplină în nicio sursă media.
Tinerii, arată un alt studiu, se informează preponderent de pe TikTok (26%) și Instagram (14%), iar utilizarea intensă a aplicațiilor precum ChatGPT ridică noi întrebări despre impactul tehnologiilor asupra gândirii critice.
SPRE O STRATEGIE NAȚIONALĂ DE ALFABETIZARE MEDIA
Experta consideră că următorul pas logic ar fi elaborarea unei strategii naționale de alfabetizare informațională, media și digitală, inspirată din modelele de succes europene. Finlanda, de exemplu, a reușit să combată eficient dezinformarea printr-o abordare integrată în educație, unde competențele media sunt predate transversal, de la grădiniță până la universitate.
„Fără o populație educată și critică, cu un grad înalt de imunitate împotriva acestor falsuri și manipulări, toate eforturile de combatere a dezinformării vor fi o bătălie perpetuă și epuizantă. O politică națională de alfabetizare informațională este acea cale eficientă de a construi reziliență la nivel de societate, formată din cetățenii care nu sunt ținte pasive, dar filtre active, capabile să deosebească informația de manipulare și să distingă adevărul de fals”, conchide cercetătoarea Angela Vacaru.
