Tehnologiile de tip deepfake, capabile să sintetizeze realist imagini și voci, pot influența semnificativ opinia și votul alegătorilor în timpul campaniilor electorale, având un impact major asupra procesului democratic, atenționează Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România, într-un an în care 77 de țări de pe glob desfășoară scrutine, iar România și Republica Moldova nu sunt excepții. Într-un ghid lansat recent, instituția explică de ce anume deepfake-urile reprezintă un pericol în context electoral.
Potrivit DNSC, în cazul alegerilor, tehnologiile deepfake pot avea un impact esențial asupra politicienilor, partidelor politice și a anumitor grupuri de interese.
În cazul politicienilor, reputația lor poate fi grav afectată de videoclipuri deepfake fabricate, care le pot discredita imaginea și pot deteriora șansele de a câștiga alegerile. Răspândirea dezinformării prin deepfake poate manipula percepția publică asupra caracterului și programului politicianului, afectând negativ cariera sa politică.
În cazul partidelor politice, deepfake-ul poate fi utilizat ca instrument strategic pentru a discredita partidele rivale, prin crearea de materiale false care să le prezinte într-o postură negativă. Promovarea agendei propriului partid prin deepfake poate fi o modalitate eficientă de a influența opinia publică și de a atrage alegători. Utilizarea necorespunzătoare a deepfake-ului de către partide poate duce la scandaluri și la pierderea încrederii publicului în sistemul politic.
În cazul grupurilor de interese, deepfake-ul poate fi utilizat de astfel de entități din interiorul unei țări pentru a manipula opinia publică cu privire la probleme civice. Crearea de conținut falsificat adaptat la contextele locale poate intensifica sau calma nemulțumirile legate de anumite probleme sau evenimente. Utilizarea deepfake-urilor de către grupuri de interese poate duce la polarizarea societății și la o erodare a discursului public democratic.
Potrivit sursei, cele mai răspândite tehnici deepfake utilizate pentru a influența campanii electorale sunt:
• Falsificarea video realistă. Algoritmi avansați de inteligență artificială creează videoclipuri aproape imposibil de distins de cele reale, prezentând scene false cu politicieni sau evenimente inventate.
• Clonarea vocii și falsuri audio. Vocea unui politician este reprodusă cu o precizie uimitoare, generând mesaje false atribuite în mod eronat persoanei respective.
• Generarea de text sintetic. Texte credibile sunt create imitând stilul și tonul unei personalități politice sau a unei instituții, răspândind dezinformare.
• Schimbarea fețelor. Tehnologia permite modificarea fețelor în videoclipuri, creând scenarii false care nu s-au petrecut niciodată sau nu în contextul prezentat.
• Predicția comportamentală. Inteligența artificială analizează comportamentul online pentru a prezice răspunsul la anumite mesaje, facilitând crearea de deepfake-uri țintite pentru a influența segmente specifice de alegători.
„Aceste tehnici pot fi utilizate de actori malițioși pentru a discredita candidați, a manipula opinia publică și a submina încrederea în procesul electoral. Este esențială conștientizarea pericolelor deepfake și implementarea de măsuri pentru a combate dezinformarea și a proteja integritatea alegerilor”, precizează DNSC.
Mediacritica a atenționat anterior despre materiale video de tip deepfake, mai des cele care o vizează pe președinta Maia Sandu. În unul din cazuri, clipul arăta o femeie filmată în realitate, îmbrăcată în negru și cu capul acoperit, însă fața i-a fost înlocuită cu cea a Maiei Sandu și vocea, la fel. Iar în alt caz, era vorba despre o secvență privind „crearea unei platforme investiționale împreună cu MAIB, care ar permite cetățenilor să câștige câte 30.000 de lei pe lună”, iar șefa statului ar fi îndemnat cetățenii să se înscrie în proiect, ceea ce este un fals.
