Un ghid al Observatorului European al Mass-Mediei Digitale (EDMO) trasează 12 recomandări pentru inițiative eficiente de educație mediatică, care pot servi drept instrument de orientare pentru ONG-uri, educatori și profesori, instituții media și decidenți politici din Republica Moldova.
EDMO este o rețea susținută de Comisia Europeană, care reunește cercetători, jurnaliști, fact-checkeri și educatori ce au drept scop comun combaterea dezinformării online și îmbunătățirea eforturilor de alfabetizare media în Europa. Organizația accentuează că recomandările elaborate pot fi aplicate pe scară largă în cadrul diverselor inițiative de alfabetizare mediatică. „De exemplu, acestea ar putea include inițiative de alfabetizare în domeniul presei, care se vor concentra mai mult pe valoarea jurnalismului independent în ecosistemul media; inițiative mai ample de alfabetizare digitală, care se vor concentra pe explicarea modului în care funcționează mediile digitale și cum să le utilizeze; inițiative de alfabetizare în domeniul algoritmilor, care se vor concentra pe înțelegerea rolului algoritmilor în consumul nostru media, precum și multe altele”, potrivit autorilor.
Ghidul propune următoarele liniile directoare:
1. Obiective clare și principii solide. Fiecare inițiativă trebuie să pornească de la scopuri bine definite, adaptate publicului țintă și ancorate în niște cadre și măsuri recunoscute privind competențele existente, la nivel național sau internațional. Un exemplu ar fi Cadrul european de competențe digitale pentru toți cetățenii (DigComp). Claritatea scopurilor permite o evaluare eficientă a rezultatelor și o mai bună direcționare a eforturilor.
2. Împuternicirea participanților. Proiectele nu ar trebui să se limiteze la protejarea publicului de riscuri online, ci să-i încurajeze pe participanți să devină creatori critici și responsabili de conținut digital.
3. Înțelegerea ecosistemului media. Educarea privind modul în care funcționează presa, rețelele sociale, algoritmii și modelele economice de media este esențială pentru combaterea manipulării și a polarizării informaționale.
4. Relevanță și consultare. Inițiativele eficiente își implică beneficiarii încă din etapa de concepere, asigurând astfel relevanță, accesibilitate și adecvare culturală.
5. Fundamentare pe dovezi. Orice proiect educațional trebuie să se bazeze pe cercetare, pedagogie validată și evaluarea nevoilor reale ale comunității căreia i se adresează.
6. Incluziune. Inițiativele trebuie să implice mai mulți actori – ONG-uri, instituții publice, mediul academic – și să reflecte diversitatea societății.
7. Etică și accesibilitate. Respectarea drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, dar și accesibilitatea pentru toate categoriile de public (inclusiv persoane cu dizabilități) sunt imperative etice.
8. Transparență. Proiectele trebuie să comunice clar obiectivele, metodele și sursele de finanțare, într-un limbaj ușor de înțeles pentru publicul vizat.
9. Pregătire riguroasă. Pilotarea, stabilirea unui punct de plecare pentru competențele publicului și asigurarea resurselor necesare sunt pași cruciali pentru o implementare eficientă.
10. Adaptabilitate. Flexibilitatea în derularea proiectului și reacția promptă la feedback contribuie la îmbunătățirea continuă a rezultatelor.
11. Durabilitate. Inițiativele cu adevărat utile sunt cele care lasă o moștenire: materiale reutilizabile, rețele de traineri, resurse disponibile public sau replicabile în alte contexte.
12. Evaluare și diseminare. Evaluarea riguroasă a impactului, împărtășirea lecțiilor învățate și recunoașterea eșecurilor sunt semne ale unui proiect implementat riguros și transparent. Utilizarea mai multor metodologii diferite pentru evaluarea fiecărei inițiative pot face mult mai valoroase rezultatele obținute.
Orientările au fost deja aprobate de peste 60 de organizații, inclusiv instituții academice, agenții de reglementare, organizații de verificare a veridicității informațiilor și de educație în domeniul mass-mediei, precum și de alte organizații ale societății civile.
