Încălcarea prezumției nevinovăției și amestec dintre fapte și opinii într-o știre despre presupusul viol al unui minor

Foto: Captură Jurnal TV

Postul de televiziune Jurnal TV a difuzat pe 26 iulie, în principalul buletin de știri de la ora 19:00, un reportaj cu titlul: „Monstru în sutană”, în care informează despre cazul un copil de 11 ani care ar fi fost violat de către un preot. După ce tatăl minorului ar fi dezvăluit detalii, bănuitul a fost reținut de oamenii legii. Știrea a fost publicată și pe site-ul postului de televiziune: „Un copil de 11 ani a fost violat de preotul  care slujea în localitate”. În ambele cazuri, jurnaliștii au încălcat prezumția nevinovăției și au recurs la amestecul faptelor și opiniilor, ceea ce contravine normelor etice și deontologice. 

Chiar în debutul materialului, redacția încalcă prezumția nevinovăției persoanei bănuite, enunțând verdictul că băiatul „a fost violat de preotul care slujea în localitate”. „Un preot a agresat sexual un copil”, mai scrie redacția pe burtieră, deși faptul nu a fost demonstrat deocamdată de o instanță de judecată. 

Pe de altă parte, Jurnal TV recurge la amestec dintre fapte și opinii în mai multe rânduri: „monstru în sutană”; „caz șocant în nordul țării”; „părintele (…) a uitat de cele sfinte și a abuzat sexual copilul chiar la el în casă”. De asemenea, în reportaj se afirmă că „sătenii spun că sunt șocați de cele întâmplate, iar unii susțin că preotul nu este la prima abatere”, fapt neverificat și nedemonstrat însă de jurnaliști. 

Cu referire la prezumția nevinovăției, Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”. De asemenea, Codul deontologic amintește că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte” și recomandă reporterilor „să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”.