Nivelul scăzut de educație civică și media, incapacitatea instituțiilor de a analiza și contracara riscurile informaționale, lipsa coeziunii sociale precum și prezența demonstrată a interferențelor străine în spațiul mediatic sunt câteva dintre vulnerabilitățile resimțite după ultimele cicluri electorale din Republica Moldova, fiind discutate pe larg în cadrul panelului dedicat reflectării alegerilor în contextul influențelor externe maligne la Forumul Mass-Media 2025.
În intervenția sa, directoarea adjunctă ADEPT, Polina Panaite, a subliniat că unul din riscurile risc pentru societatea moldovenească este absența rezilienței civice reale. „Dacă s-a investit foarte mult în instituții, în legi și în implementarea lor în ultimii ani, atunci reziliența la nivel de societate a fost lăsată deoparte, a fost în mare parte responsabilitatea societății civile să facă educație civică, educație media. Aici trebuie sa ne canalizăm în continuare eforturile. Nu putem spune Kremlinului ce sa facă și ce nu în Republica Moldova. Ceea ce putem noi să facem este să ne pregătim, să avem o reacție matură la aceste provocări. Cea mai importantă investiție care poate fi făcută este cea în cetățeni, în tineri, într-o societate care să poată să înțeleagă aceste riscuri și să poată să reacționeze adecvat acestor presiuni din afară”, a precizat ea.
Polina Panaite a insistat că reglementările, oricât de necesare, nu pot contracara interferențele externe în lipsa unei populații capabile să identifice manipularea: „Experiența Republicii Moldova a demonstrat că interferența străină nu poate fi contracarată prin măsuri de reglementare și că este necesară o abordare mai amplă pentru a ne consolida cultura democratică, în special prioritizând educația civică și educația pentru media”.
Întrebat despre capacitatea Comisiei Electorale Centrale de a identifica și analiza riscurile informaționale în mediul digital, vicepreședintele instituției, Pavel Postică, susține că „tehnic vorbind, răspunsul scurt este nu, CEC nu are astfel de capacități”. Totuși, colaborarea cu autoritățile, societate civilă și jurnaliștii a permis gestionarea provocărilor din campania trecută.
El a mai explicat că relația cu platformele sociale globale rămâne extrem de dificilă: „Pentru giganți precum Meta, Google, TikTok, Telegram, Republica Moldova este o țară destul de mică, pentru care ei nu-și vor schimba regulile. Dar asta nu înseamnă că noi nu am avut o comunicare și cu ei. Am încercat să le explicăm regulile de joc din țara noastră, dar asta nu înseamnă că ei ne-au crezut pe cuvânt și au acceptat toate acele semnale de alarmă pe care le-am transmis. Partea bună este că nu le-au neglijat în totalitate. Am avut și suportul partenerilor de dezvoltare, care ne-au oferit posibilitatea să monitorizam inclusiv mediul online, să vedem cât s-a cheltuit pe anumite platforme, cel puțin acolo unde a fost posibil să facem asemenea calcule, în special Meta. Am văzut că inclusiv reglementarea aduce roade. Concurenții electorali au raportat pe platforma Meta practic tot ce au cheltuit oficial. Asta nu înseamnă că acei actori străini, părțile terțe, conturile anonime care s-au implicat nu și-au făcut și ei «munca» de promovare ascunsă a anumitor actori politici. Trebuie de investit mai mult în educație”.
La rândul său, directoarea Centrului pentru comunicare strategică și contracarare a dezinformării, Ana Revenco, a confirmat public existența dovezilor tehnice ale intervențiilor informaționale din Federația Rusă și a evidențiat vulnerabilitățile interne care amplifică eficiența acestor atacuri.
„În Republica Moldova avem o medie destul de joasă a culturii democrației, de securitate, de alfabetism media, iar când anxietatea este foarte înaltă, aceste metode de manipulare își dau rodul. Coeziunea socială, consensul național nu înregistrează victorii, chiar dacă am avut trei victorii consecutive în alegeri. Trei victorii (!), dar noi nu progresăm. Aceste trei scrutine au scos în evidență absolut toate nuanțele de ce noi nu avem progrese. Toate sunt la suprafață. Nu ceea ce facem sau faceți (voi, ca jurnaliști) este important, ci ceea ce simte, gândește omul ca rezultat al ceea ce faceți contează de fapt. În situația în care noi avem o aprofundare în diviziunea socială, mai ales a fi jurnalist înseamnă sa operezi pe un corp care nu este în anestezie. Totul este foarte sensibil”, a menționat Revenco.
Iar vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonta, a amintit că educația media a fost lăsată prea mult timp exclusiv în sarcina societății civile. „CA este una din acele instituții ale statului care și-a arogat și partea de responsabilitate de a contribui la educația media a populației, a publicului nostru. De mai mult timp încercăm să facem — nu foarte multe lucruri pentru că nu ne permitem —, dar ceea ce putem face este deja foarte mult pentru noi”.
JURNALIȘTII: COSTURI URIAȘE, ECHIPE REMODELATE, AUDIENȚĂ MIGRATĂ PE REȚELE
În viziunea Marianei Rață, senior editoră TV8, în campania din acest an „presa a venit mai pregătită”, pentru că „am avut lecția de anul trecut”, dar schimbările care au fost făcute „au fost dureroase”.
„Redacțiile au trebuit să-și regândească echipele și să aloce echipe mai mari pentru online. Asta va trebui să facem și în continuare. Tot mai puțin oamenii consumă televiziune la TV sau presă online pe site-urile lor, tot mai multă lume ne consumă pe rețelele sociale. Să aloci resurse financiare pentru lucrul pe aceste rețele nu este sustenabil pentru presa independentă. Este un fel de act de patriotism din partea jurnaliștilor. În ultima campanie electorală am avut contracte cu câțiva influenceri care împărtășesc aceleași valori și principii ca și noi și care au promovat narațiuni sănătoase. Această încercare a dat rezultate foarte bune, pentru că ei au ajuns la un public la care noi nu putem. Dar asta înseamnă niște costuri. Am învățat să ne solidarizăm atunci când e vorba de a promova produse jurnalistice de calitate”, a povestit jurnalista.
Ea a insistat că manipularea este ieftină, în timp ce jurnalismul costă. „Cred că dezinformarea nu este chiar atât de scumpă cum ni se pare. Mi se pare că se cheltuie mult mai mulți bani pentru a combate dezinformarea. Narațiunile promovate intens pe rețele, pe toate platformele, pe diferite canale, influenceri sunt aceleași și pregătite dintr-un singur centru de comandă. Cheltuielile de producere sunt mult mai mici, investițiile sunt în distribuție. În cazul presei, cele mai mari cheltuieli vin pentru producție. Cred ca ar fi bine să existe o coordonare comună a presei pentru a combate cele mai mari falsuri”, consideră Mariana Rață.
„Cea mai mare provocare este să-i facem pe oameni să consume informații din surse credibile, nu gunoiul informațional de pe rețelele sociale. Cum? Încă nu am găsit o soluție. Este foarte greu sa lupți cu conținutul de pe rețele, având un cod de etică în spate. Suntem o societate foarte polarizată și avem nevoie de coeziune. De unde pornim? Polarizarea a făcut-o politicul din Republica Moldova. De aici ar trebui să pornim și schimbarea”, a conchis ea.
În același timp, Victor Moșneag, redactor-șef al publicației Ziarul de Gardă, a vorbit despre surmenarea jurnaliștilor de investigație și a remarcat lipsa aproape totală de investigații jurnalistice la postul public de televiziune. „Lupta cu dezinformarea ar trebui sa fie o prioritate pentru instituția publică Teleradio-Moldova, finanțată din bugetul de stat. Și noi nu am văzut la postul public de televiziune o investigație jurnalistică. Jurnalismul de investigație costă, dar cred că postul public trebuie sa facă ceva ca în următorii ani să aibă investigații jurnalistice proprii”, a precizat jurnalistul.
Iar Angela Zaharova, producătoarea Elita TV, de la Rezina, post regional de televiziune, a descris presiunea enormă resimțită în zonele vulnerabile ale țării, Rezina fiind în vecinătatea regiunii transnistrene. „Efectele dezinformării, a interferențelor străine le simțim mai accentuat la nivel local, iar dezbinarea societății se simte acolo cel mai bine, mai ales în ziua alegerilor. Noi de fiecare dată reflectăm și votul din stânga Nistrului. Dacă nu ar fi fost finanțatorii, practic nu știu dacă mai existam la acest moment. Datorită lor am adus și tineri în redacție, cu burse, dar ei au plecat ulterior din domeniu cu totul. Ceea ce ne așteaptă la următoarele alegeri poate fi mai grav decât un foc de armă, pentru că influența din afară recidivează și merge mână în mână online și offline”, a povestit producătoarea TV.
Forumul Mass-Media din Republica Moldova are loc la Chișinău în zilele de 8-9 decembrie și este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL).
