Vulnerabilitatea spațiului informațional național în fața narațiunilor antieuropene, care riscă să deturneze cursul de integrare europeană al țării, continuă să se numere printre problemele ce au afectat mass-media în ultimul an. Este doar una dintre constatările Memoriului privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2024 – 3 mai 2025, semnat de Centrul pentru Jurnalism Independent alături de alte opt organizații neguvernamentale de media. Documentul este lansat, tradițional, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, proclamată de Adunarea Generală a ONU acum trei decenii.
Semnatarii Memoriului atrag atenția că „la 32 de ani de la proclamarea acestei zile, condițiile de activitate ale presei din Republica Moldova au rămas la nivelul anului anterior, presa continuând să se confrunte cu probleme grave”. Între altele, autorii accentuează că „spațiul informațional continuă să fie vulnerabil în fața narațiunilor străine antieuropene, orientate spre devierea Republicii Moldova de la cursul de integrare europeană, breșele de securitate în spațiul mediatic național rămânând neremediate”.
O altă problemă menționată în Memoriu se referă la mecanismul de suspendare sau retragere a licențelor de emisie ale mai multor posturi TV, suspectate de finanțare ilegală netransparentă și asociere la grupări criminale. Acesta a fost pus în aplicare în 2024 de autoritatea responsabilă de promovarea investițiilor, dar acțiunile consiliului vizat au fost „criticate de unii membri ai societății civile”.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la consolidarea securității informaționale, consideră reprezentanții ONG-urilor semnatare.
Printre altele, se recomandă „îmbunătățirea procesului decizional al Consiliului Audiovizualului, pentru a proteja publicul de propaganda de război, dar fără a afecta libertatea presei, sau consolidarea capacităților instituționale de contracarare a propagandei, a dezinformării și a falsurilor mediatice”, „elaborarea unor reglementări mai detaliate privind serviciile audiovizuale neliniare”, „asigurarea transparenței deciziilor privind sancționarea instituțiilor media suspectate de practici ilegale, cu respectarea procedurilor legale și a principiilor statului de drept”.
