În România, un proiect de lege semnat de 39 de deputați și senatori vizează reglementarea utilizării video-urilor și imaginilor sintetice, cunoscute drept deepfakes. Echipa Misreport atenționează că inițiativa are carențe majore, mai ales în ceea ce privește limitarea efectelor dezinformării.
Potrivit sursei, documentul vine să reglementeze crearea, difuzarea și stocarea de conținut sintetic realizat cu un scop ostil. Prin deepfake, autorii înțeleg „orice conținut de tip imagine, înregistrare audio sau înregistrare video, create cu ajutorul Inteligenței Artificiale sau cu ajutorul tehnologiei de augmentare a realității (n.r. numită impropriu RV, în loc de AR), astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse, respectiv nu au fost făcute de acea persoană”.
Proiectul nu interzice difuzarea acestora, ci stipulează că ele trebuie „însoțite de o notificare vizibilă”. Mai exact, în cazul conținutului sintetic realizat cu scopuri comerciale, acesta va trebui marcat pe o suprafață de 10% din dimensiunea sa, pe tot timpul difuzării, cu eticheta „Acest material conține ipostaze imaginare”. Lipsa acestor marcaje pentru deepfake-uri definite în contextul legii ar constitui o infracțiune și ar urma să fie pedepsită cu amendă penală sau închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Misreport constată în analiza sa că nu este clar ce autoritate va determina dacă un video este un deepfake și nu se specifică ce fel de marcaj ar trebui să fie aplicat pe deepfake-urile create intenționat cu scopul de a dezinforma. De asemenea, nu este clar cum publicul va interpreta aceste marcaje, ce efect ar putea avea asupra consumatorilor și dacă ele vor fi percepute drept o formă de cenzură sau nu.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă deepfake, Mediacritica vă propune să ascultați o ediție a Podcastului #cuMINTE, dedicată acestui subiect.
