#PEÎNȚELES. Ce înseamnă amplificarea artificială?

Întrebare: În materialele despre dezinformare și manipularea informației în mediul online întâlnim tot mai des expresia „amplificare artificială”. Ce înseamnă acest termen și cum putem recunoaște situațiile în care un mesaj este promovat în mod artificial pe rețelele sociale?

Răspuns:

Amplificarea artificială este o tehnică prin care vizibilitatea, popularitatea sau impresia de susținere a unui mesaj este mărită în mod intenționat, folosind conturi false, boți, rețele coordonate de utilizatori sau alte mijloace de manipulare a interacțiunilor online, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Zeppelin din Germania. 

Pe scurt, un mesaj poate părea mult mai popular, mai important sau mai larg susținut decât este în realitate. Prin acumularea artificială de aprecieri, distribuiri, comentarii sau vizualizări, cei care recurg la această practică încearcă să influențeze percepția publicului și să determine algoritmii platformelor să recomande conținutul unui număr mai mare de persoane.

Este important de precizat că nu orice mesaj distribuit de foarte multe ori și nici orice creștere rapidă a numărului de vizualizări indică o amplificare artificială. Un conținut poate deveni viral în mod organic, dacă prezintă interes pentru public. Pentru a identifica o posibilă manipulare, trebuie analizate comportamentul conturilor, sincronizarea interacțiunilor și existența unor tipare coordonate, arată un studiu Meta.

CELE MAI FRECVENTE FORME DE AMPLIFICARE ARTIFICIALĂ

Boți și conturi automatizate: Programe informatice care pot publica, distribui sau comenta conținut în mod automat. Atunci când sunt utilizate pentru a crea impresia unei susțineri populare inexistente, acestea pot contribui la amplificarea artificială a unui mesaj.

Rețele de conturi false: Conturi create sau administrate cu scopul de a interacționa coordonat cu anumite mesaje. Acestea pot distribui aceeași postare, publica comentarii similare sau aprecia simultan conținutul, pentru a crea impresia că numeroși utilizatori independenți susțin aceeași idee. Anterior, la una din edițiile #peînțeles am explicat ce înseamnă conturi inautentice.

Manipularea indicatorilor de popularitate: Cumpărarea de aprecieri, vizualizări, comentarii sau distribuiri pentru a face un cont ori o postare să pară mai populară. Aceste interacțiuni artificiale pot influența percepția utilizatorilor asupra credibilității sau relevanței conținutului.

Coordonarea artificială a distribuirilor: Mai multe conturi publică sau distribuie același mesaj într-un interval scurt, uneori folosind formulări identice sau foarte asemănătoare. Scopul poate fi atragerea atenției asupra unei anumite narațiuni și crearea impresiei că aceasta este discutată pe scară largă.

Manipularea tendințelor online (trending): Utilizarea coordonată a hashtagurilor, comentariilor sau distribuirilor pentru a face un subiect să pară mai popular decât este în realitate. În acest fel, o temă poate ajunge să fie percepută drept o preocupare majoră a publicului, chiar dacă popularitatea sa a fost amplificată artificial.

CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE AMPLIFICAREA ARTIFICIALĂ ȘI DEZINFORMARE?

Amplificarea artificială și dezinformarea sunt fenomene diferite, dar se pot susține reciproc. Dezinformarea presupune răspândirea intenționată a unor informații false sau înșelătoare. Amplificarea artificială este o metodă prin care un mesaj poate primi o vizibilitate disproporționată, indiferent dacă acesta este adevărat, fals sau înșelător, explică un raport al Observatorului eEuropean al mMass-mMediei dDigitale (EDMO).

De exemplu, o rețea de conturi false poate distribui simultan o postare care susține, fără dovezi, că un anumit eveniment a fost provocat intenționat de o instituție publică. Dacă postarea acumulează rapid mii de aprecieri și distribuiri, utilizatorii pot ajunge să creadă că informația este credibilă sau că există un consens larg în jurul ei. În acest caz, amplificarea artificială nu creează neapărat informația falsă, ci contribuie la răspândirea ei și la creșterea aparentei sale legitimități.

Fenomenul poate fi întâlnit și în campanii de influență coordonate, în care sunt promovate anumite narațiuni, sunt atacate vocile critice sau este creată impresia unei nemulțumiri publice mai ample decât cea demonstrată de datele disponibile.

CUM NE PUTEM PROTEJA?

În primul rând, nu trebuie să confundăm popularitatea unei postări cu veridicitatea informației. Numărul de aprecieri, distribuiri sau comentarii nu reprezintă o garanție a corectitudinii mesajului.

În al doilea rând, înainte de a distribui un conținut controversat, este recomandat să verificăm sursa, să căutăm confirmări din partea unor instituții sau publicații credibile și să consultăm informațiile originale, atunci când acestea sunt disponibile.

De asemenea, trebuie să fim atenți la mesajele care încearcă să provoace reacții emoționale puternice, să creeze impresia unei amenințări iminente sau să prezinte o opinie drept poziția unanimă a societății.

Dacă observăm comentarii repetitive ori distribuiri coordonate, este indicat să nu tragem concluzii pripite, ci să verificăm dacă există și alte indicii ale unei activități artificiale. În cazul în care avem motive întemeiate să suspectăm manipularea, putem raporta conținutul prin mecanismele puse la dispoziție de platformă.