În spațiul online și în discursul public apar tot mai frecvent două concepte legate de discriminare și stigmatizare: body shaming și slut shaming. Deși diferite ca sens, ambele reflectă forme de presiune socială și judecată asupra persoanelor, în special asupra femeilor.
Și în spațiul mediatic din Republica Moldova discursul sexist și stigmatizarea femeilor nu sunt fenomene izolate. Termeni precum body shaming și slut shaming descriu forme distincte de agresiune verbală și simbolică, frecvent întâlnite în mediul online, în politică și în mass-media.
Potrivit Wikipedia, body shaming desemnează „ansamblul atitudinilor și comportamentelor ironice sau ostile ce stigmatizează și discriminează o persoană, cunoscută sau nu, prin denigrarea aspectului corpului său sau prin blamarea anumitor trăsături fizice. Aceste comportamente iau, de obicei, forma unor comentarii depreciative și culpabilizante (batjocuri, umiliri, insulte și hărțuiri) venite din partea uneia sau mai multor persoane”.
Comentariile despre greutatea sau vârsta unei politiciene, ironii despre „cum arată” o jurnalistă, meme-uri sau postări virale care ridiculizează corpul unei persoane sunt câteva exemple în acest sens.
Iar slut shaming se referă la stigmatizarea unei persoane pentru comportamentul său sexual real sau presupus, pentru felul în care se îmbracă sau pentru că nu respectă normele sociale tradiționale.
În Republica Moldova, o monitorizare realizată de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Asociația Promo-LEX și UN Women Moldova, scoate în evidență date îngrijorătoare privind calitatea discursului public din campania electorală 2025. În doar o lună de campanie au fost identificate peste 2.200 de cazuri de discurs sexist în mediul online, majoritatea îndreptate împotriva femeilor cu vizibilitate publică. Una din cinci postări electorale conținea elemente discriminatorii, iar sexismul, sub forme variate (de la limbaj androcentric la atacuri sexualizate și instigări la ură) rămâne o practică normalizată în comunicarea politică din Republica Moldova. Aceste forme de discurs se apropie direct de ceea ce definim ca slut shaming. Comentarii precum „Dacă se îmbracă așa, își asumă ce i se întâmplă”, judecarea unei femei pentru numărul de parteneri sau pentru viața personală ori campanii de denigrare online care vizează viața intimă a unei persoane publice sunt exemple de slut shaming.
Deși pot apărea simultan, diferența dintre cei doi termeni este că body shaming vizează corpul și aspectul fizic, iar slut shaming vizează moralitatea sexuală sau percepută. În practică, ele sunt adesea combinate. De exemplu, o femeie poate fi criticată pentru felul în care arată, iar acest lucru este folosit ca pretext pentru a face presupuneri despre viața ei personală.
Iată de ce recunoașterea și denunțarea body shamingului și slut shamingului sunt pași necesari pentru un spațiu public mai responsabil și mai echitabil. Combaterea acestor fenomene începe cu fiecare dintre noi: prin modul în care vorbim, distribuim informații și reacționăm la conținutul online.
