O monitorizare realizată de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Asociația Promo-LEX și UN Women Moldova, scoate în evidență date îngrijorătoare privind calitatea discursului public din campania electorală 2025. În doar o lună de campanie au fost identificate peste 2.200 de cazuri de discurs sexist în mediul online, majoritatea îndreptate împotriva femeilor cu vizibilitate publică. Una din cinci postări electorale conține elemente discriminatorii, iar sexismul, sub forme variate (de la limbaj androcentric la atacuri sexualizate și instigări la ură) rămâne o practică normalizată în comunicarea politică din Republica Moldova, arată raportul făcut public vineri, 24 octombrie, la Chișinău.
Raportul de monitorizare arată că sexismul continuă să fie o constantă a campaniilor electorale din Republica Moldova, avertizează autorii. Analiza a vizat 11.711 postări publicate de candidați și candidate pe rețelele sociale în perioada 28 august – 1 octombrie 2025. În 2.253 dintre acestea au fost identificate forme de discurs sau comportament sexist — de la remarci aparent inofensive, până la atacuri directe și injurii sexualizate.
Autorii studiului notează că, în spațiul digital, sexismul se manifestă adesea sub forma unui „umor electoral” tolerat, care ascunde mecanisme de excludere și marginalizare a femeilor. Fie că este vorba despre utilizarea pluralului masculin („dragi moldoveni”, „cetățeni”, „alegători”), fie despre ironii la adresa aspectului fizic sau a statutului familial, mesajele contribuie la consolidarea unei culturi politice patriarhale, în care femeile sunt plasate în roluri secundare, de sprijin sau de decor.
„Sexismul electoral nu este doar o problemă de etică, ci una care afectează direct calitatea democrației”, subliniază autoarele raportului, Nina Lozinschi și Loretta Handrabura.
FEMEILE, PRINCIPALELE ȚINTE ALE DISCURSULUI SEXIST
Conform datelor raportului, 70% dintre cazurile de discurs sexist vizează femei în calitate de lidere politice, candidate, ministre, jurnaliste sau activiste. Printre cele mai atacate figuri se numără președinta Maia Sandu, fosta procurora-șefă anticorupție Veronica Drăgălin, ministra Agriculturii Ludmila Catlabuga, dar și jurnaliste precum Angela Gonța și Iulia Budeci.
Aceste femei sunt țintite prin ironii despre vârstă, vestimentație, viață privată sau competență profesională. În unele cazuri, atacurile capătă accente sexualizate sau amenințătoare, iar intenția de a intimida este evidentă. Raportul constată că asemenea mesaje nu provin doar din partea unor candidați bărbați, ci sunt uneori preluate și amplificate de susținători, simpatizanți sau chiar de alte femei, care reproduc stereotipurile de gen internalizate.
„Sexismul electoral nu este doar o problemă de limbaj, ci una de cultură politică. El reflectă o viziune despre lume în care femeile continuă să fie percepute ca o excepție în spațiul public”, se menționează în raport.
PARTIDE CU NIVELURI RIDICATE DE DISCURS SEXIST
Incidența discursului sexist diferă semnificativ între formațiuni. Partidul Moldova Mare cu 57,1%, Partidul Social Democrat European (PSDE) cu 48,3%, Blocul Electoral Patriotic cu 37% și Mișcarea Respect Moldova cu 35,5% se află printre partidele cu cea mai mare pondere a conținutului sexist în mesajele publicate. Aceste formațiuni se caracterizează printr-un limbaj polarizant, orientat spre discreditarea adversarilor prin apel la stereotipuri de gen. Exemplele documentate includ expresii precum „aceasta trebuie să dispară din politică”, „nu are familie, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării” sau „coțofana care vorbește despre moralitate”.
Deși la un nivel mai redus, sexismul se regăsește și în discursurile partidelor considerate moderate. Uneori, el este disimulat în formule aparent neutre, cum ar fi adresările exclusiv la masculin sau absența deliberată a formelor feminine pentru funcții și profesii.
Majoritatea cazurilor (89%) sunt încadrate în categoria de severitate redusă, reflectând forme subtile de excludere lingvistică. În 9% din cazuri, discursul capătă o dimensiune moderată, cu glume sexualizate, aluzii și etichetări stereotipice. Cele 2% dintre cazuri severe documentate ridică însă semne de alarmă: ele implică limbaj injurios, vulgar sau amenințări directe, uneori îndreptate împotriva jurnaliștilor și activiștilor societății civile.
Aceste derapaje confirmă persistența unui spațiu online electoral marcat de violență simbolică și ostilitate față de egalitatea de gen. Ele contribuie la descurajarea participării femeilor în politică și afectează calitatea dialogului democratic.
ȘI BĂRBAȚII POT DEVENI ȚINTE ALE SEXISMULUI
Raportul semnalează și cazuri în care bărbații sunt vizați printr-un sexism inversat. Este vorba despre feminizarea peiorativă folosită ca insultă („isterici”, „emoționali”, „plângăcioși”). Aceste formule nu apără egalitatea, ci o perpetuează pe logica stereotipurilor, penalizând empatia și cooperarea ca trăsături „nepotrivite” pentru un lider politic.
Astfel de expresii confirmă, potrivit autoarelor, că sexismul nu afectează doar femeile, ci și bărbații, atunci când aceștia se abat de la modelul tradițional al masculinității dominante.
În pofida tabloului dominat de derapaje, raportul identifică și semne pozitive. Unele partide și candidați au optat pentru un discurs incluziv, bazat pe respect și responsabilitate. Partidul ALDE, condus de Arina Spătaru, a promovat constant mesaje de respect, incluziune și non-violență, condamnând public atacurile sexiste. Și în cazul PSDE și Respect Moldova s-au observat inițiative pozitive, precum crearea organizațiilor de femei și integrarea temelor sociale în agenda publică.
„Sexismul electoral nu este doar o problemă de limbaj, ci una de cultură politică. El reflectă o viziune despre lume în care femeile continuă să fie percepute ca o excepție în spațiul public”, se menționează în monitorizare.
Raportul formulează un apel clar către partidele politice, autoritățile electorale și mass-media. Adoptarea unei politici de toleranță zero față de sexism și „slut-shaming”, moderarea activă a comentariilor și postărilor online, introducerea codurilor interne de conduită pentru candidați/te, sancționarea discursului sexist și instruirea jurnaliștilor în recunoașterea și prevenirea sexismului mediatic sunt câteva dintre recomandări. „Un discurs politic bazat pe respect nu este un semn de slăbiciune, ci de maturitate democratică”, se arată în concluzia raportului.
Monitorizarea a fost realizată în perioada 28 august – 1 octombrie 2025, pe baza unei metodologii calitative și cantitative, acoperind 19 partide și cele 3 candidate și un candidat independent.
