Întrebare: Aud frecvent, mai ales în campanii electorale și mai ales între politicieni, despre acuzații de populism? Asta ce înseamnă?
Răspuns:
Cuvântul populism are rădăcini foarte vechi, fiind utilizat încă în Roma antică.
Dexonline.ro prezintă populismul ca fiind o „atitudine social-politică, adesea conjuncturală sau demagogică, urmărind câștigarea simpatiei populare”, iar Wikipedia precizează că populismul desemnează „un tip de discursuri și de curente politice care critică elitele și pledează pentru întoarcerea la popor, de unde și numele acestui curent politic”.
E adevărat că, în campanii electorale, veți auzi concurenții acuzându-se de populism. Asta înseamnă de regulă că promisiunile pe care le fac partidele politice sau politicienii în alegeri sunt irealiste, adică nu pot fi nicidecum realizate, dar sunt lansate pentru a câștiga simpatia oamenilor.
„Termenul populism a devenit unul intens prezent în limbajul politic, precum și în cel mediatic. De la o simplă suspectare de demagogie electorală, actualmente, acesta ajunge să se identifice cu o nouă ideologie politică. În linii mari, populismul se referă la curentele politice care au o retorică critică la adresa elitelor conducătoare și pledează pentru întoarcere la popor, de unde și numele de populism. Populiștii propun retragerea aparatului statului din mâinile acestor elite egoiste, criminale, pentru a-l „pune în serviciul poporului”, remarca într-o analiză din 2017, pentru revista de științe politice POLIS, Aurelia Peru-Bălan, doctor habilitat în științe politice.
Potrivit ei, „termenul populism este mai rar utilizat în Republica Moldova și are mai mult un sens peiorativ decât o ideologie. Dacă în UE se face distincție între populism de dreapta și populism de stânga, populiști proeuropeni și populiști anti-UE, în Republica Moldova distingem între retorica populistă a puterii și retorica populistă a opoziției antioligarhice”.
Una din concluziile dezbaterii organizată la Universitatea Harvard în aprilie 2022, unde Dan Sultănescu, director de cercetare în cadrul Centrului pentru promovarea Participării și Democrației (SNSPA) România, a susținut o prezentare despre creșterea populismului în România în urma pandemiei de COVID-19, a fost aceea că „efectele structurale ale pandemiei (cu presiuni economice, culturale și sociale majore asupra publicului vulnerabil), care vor continua să persiste, pot avea urmări imprevizibile în noile democrații, precum cele din Europa de Est”. Situația generată de războiul din Ucraina reprezintă doar o pauză în fenomenul creșterii vizibilității și impactului discursului populist, care va continua să fie o amenințare în viitor, este precizat pe site-ul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din România.
