Întrebare: Care este diferența dintre disinformation, misinformation, malinformation. Există în limba română echivalente pentru fiecare? Se face vreo distincție?
Răspuns:
La nivel internațional, există o distincție cu privire la informațiile ce pot cauza prejudicii indivizilor și societății în general, materializată prin cei termeni din limba engleză: misinformation, disinformation și malinformation. Prescurtat, îi puteți întâlni în articolele de specialitate sub acronimul MDM. Toate trei se referă la informațiile înșelătoare, dar diferă prin modul în care sunt răspândite – în mod intenționat sau neintenționat.
Este important să știm că nu există o definiție universal acceptată a dezinformării și noțiunilor conexe. Nicio definiție nu poate fi suficientă în sine, având în vedere contextele multiple și diferite în care pot apărea preocupări legate de dezinformare, de la politică și procesul electoral, la sănătate, conflictele armate sau schimbările climatice.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) oferă următoarele definiții:
- Misinformation sau informare greșită: rezultatul unor erori neintenționate. De exemplu, o informație transmisă greșit de o redacție de prestigiu, care va fi ulterior corectată, sau o redistribuire inocentă a unui material incorect, pentru că persoana care a redistribuit nu a interpretat bine mesajul sau nu a verificat sursa și conținutul acestuia.
- Disinformation sau dezinformare: acțiuni de informare greșită, făcute în mod strategic, cu intenția clară de a dezinforma, de a induce în eroare.
- Malinformation sau informarea cu rea-voință: informație bazată e fapte reale, dar folosită pentru a face rău unei persoane sau unei entități. Sintagma se referă, de exemplu, la situația în care sunt prezentate date din viața privată a unei persoane, care, chiar dacă sunt adevărate, nu au relevanță în spațiul public.
Pentru explicații extinse cu privire la fiecare din aceste fenomene, vă recomandăm ghidul UNESCO Jurnalism, fake news & dezinformare.
În Republica Moldova, termenul dezinformare este folosit cu precădere. Acesta este definit și în legislație: răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului (Codul serviciilor media audiovizuale) și răspândirea intenționată a informațiilor al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, create pentru a dăuna securității informaționale (Legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării).
