Republica Moldova face pași vizibili în direcția alfabetizării media, însă eforturile instituțiilor publice rămân dispersate, iar lipsa unei politici naționale coerente limitează impactul acestora. Ministerul Educației și Cercetării avertizează că inclusiv cadrele didactice sunt vulnerabile la dezinformare, în timp ce Ministerul Culturii subliniază necesitatea fortificării bibliotecilor ca spații de reziliență informațională. În același timp, experții atrag atenția asupra lipsei unei coordonări eficiente între instituțiile statului și solicită ca Planul Interministerial de Alfabetizare informațională și media pentru anii 2024–2026 să evolueze într-o strategie națională cu mecanisme clare de responsabilitate. Subiectul a fost abordat la cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media, desfășurat pe 24 octombrie la Chișinău.
CADRELE DIDACTICE, VULNERABILE LA DEZINFORMARE
În cadrul evenimentului, Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării a vorbit despre necesitatea includerii competenței de alfabetizare media în toate disciplinele școlare, nu doar în cadrul opționalului de Educație pentru media. „Forumul a devenit o veritabilă platformă de schimb de idei și propuneri de politici educaționale. Planul interministerial AIM este un început, o consolidare a eforturilor pe domeniul alfabetizării media. Înțelegem foarte bine, mai ales în contextul tuturor scrutinelor electorale recente, cât de crucială este competența de alfabetizare media pentru participarea cetățenilor noștri la viața democratică”, a declarat Olaru.
Ea a atras însă atenția asupra unei probleme sensibile: nivelul scăzut de competență media chiar printre cadrele didactice. „Realitățile ne arată, cu regret, că profesorii sunt un segment al societății foarte influențabil. De multe ori, rolul de lider de opinie pe care îl are un profesor se inversează – vedem cum cadrele didactice distribuie știri false sau elemente de propagandă fără să aplice abilitățile critice pe care încercăm să le formăm la cursurile de instruire. De aceea, formarea continuă rămâne o prioritate absolută”, potrivit ei.
Funcționara a subliniat și necesitatea unei politici naționale integrate, care să unească eforturile din educație, cultură și comunicare publică: „Acțiunile noastre sectoriale trebuie unite și concertate spre o finalitate comună – formarea unei culturi societale a gândirii critice. Acest lucru se poate realiza doar printr-o politică națională comună, bazată pe cooperare interinstituțională, nu pe inițiative paralele”.
MINISTERUL CULTURII ȘI BIBLIOTECARII, „AMBASADORII EDUCAȚIEI MEDIA”
Reprezentanta Ministerului Culturii, Diana Silvestru, șefă interimară de direcție, a menționat că alfabetizarea media nu se limitează la spațiul școlar. Prin intermediul bibliotecilor publice, ministerul a reușit să extindă rețeaua de „ambasadori ai educației media” în comunități.
„Bibliotecarii au răspuns apelului nostru de a fi promotori ai educației media în societate. În noua Strategie pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, aprobată recent, am inclus un obiectiv distinct dedicat educației media și informaționale. În prezent, elaborăm programul de implementare, care va conține acțiuni concrete în acest domeniu”, a precizat Silvestru.
Ea a adăugat că Ministerul Culturii intenționează să continue sprijinul financiar pentru proiecte media și culturale care includ componente de alfabetizare media. „În 2026 vom continua lansarea concursurilor de subvenționare a proiectelor media și culturale. În contextul războiului hibrid și al utilizării dezinformării ca armă strategică, este esențial să fortificăm instituțiile noastre culturale, în special bibliotecile, pentru a le transforma în centre de reziliență informațională”, a precizat ea.
DE LA PROGRESE, SPRE O STRATEGIE NAȚIONALĂ
Din perspectiva cercetătorilor, implementarea Planului AIM 2024–2026 a generat deja unele progrese, însă coordonarea interinstituțională rămâne insuficientă. Angela Vacaru, cercetătoare și coautoare a raportului de monitorizare a Planului, a remarcat că pentru prima dată instituțiile statului manifestă interes față de expertiza societății civile, însă mecanismele de coordonare și responsabilizare sunt uneori neclare.
„Vedem o tendință pozitivă: nu doar noi, experții, sunăm la ministere, dar și ministerele ne solicită informații. Este o schimbare de atitudine. Totuși, implementarea depinde foarte mult de factorul uman, de persoanele care gestionează efectiv Planul. Nu putem spune că, odată ce MEC și Ministerul Culturii sunt implicate, ne-am luat de-o grijă. În țările unde strategiile naționale au funcționat, implicarea a fost mult mai largă, cu participarea activă a altor instituții de stat și a sectorului asociativ”, a explicat Angela Vacaru.
Experta a mai precizat că educația media nu poate fi redusă la o singură disciplină școlară. „Este un domeniu mult mai amplu. Nu putem aștepta de la profesori să devină promotori ai gândirii critice dacă nu îi abilităm corespunzător. Centrul INEL, recent creat, ar trebui să joace un rol-cheie în acest sens”, a precizat cercetătoarea.
Totuși, experții citați la Forum au fost unanimi: Planul AIM trebuie să evolueze într-o strategie națională, cu mecanisme clare de coordonare și evaluare a impactului, așa cum se întâmplă în alte țări.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
