Anul 2026 va marca o „tranziție clară a actorilor ostili” de la campanii vizibile, de tip electoral, la o strategie de presiune continuă asupra relației dintre stat și cetățean. Conform unui raport al Centrului pentru comunicare strategică și contracarare a dezinformării (CCSCD), miza principală devine „erodarea încrederii funcționale” în instituții și blocarea parcursului european prin exploatarea vulnerabilităților administrative și a polarizării sociale.
În absența unor mize electorale imediate în 2026, peisajul amenințărilor hibride se va reconfigura. Potrivit raportului CCSCD „Amenințări informaționale cu care se confruntă Republica Moldova și modul cum acestea se rasfrang asupra exercițiilor democratice”, spațiul informațional va fi inundat de tactici noi, menite să pregătească terenul pentru ciclurile electorale viitoare din 2027 și 2029.
Conform analizei, presiunea nu va mai fi una de moment, ci una de uzură. „Orice vulnerabilitate administrativă va fi exploatată pentru a construi percepția unui stat incapabil și incoerent”, indică reprezentanții instituției. Obiectivul strategic al actorilor ostili este de a demonstra că statul nu poate să „livreze, explice și protejeze”, generând o stare de „supraîncărcare administrativă și percepția de haos”.
Raportul anticipează că eforturile de dezinformare se vor concentra pe ideea că aderarea la UE este „fie imposibilă, fie nedorită”, atacând trei direcții critice:
- Procesele interne de reformă și negociere. Orice dificultate procedurală, întârziere sau disfuncționalitate administrativă va fi amplificată pentru a crea percepția unui stat incapabil să livreze și să gestioneze procesul de integrare. Se anticipează utilizarea combinată a instrumentelor instituționale și hibride pentru a genera supraîncărcare administrativă și percepția de haos, în paralel cu promovarea narativelor despre incompetența guvernării și mimarea reformelor.
- Percepțiile externe și riscul de blocaj politic, în special în statele membre UE. Actorii ostili vor încerca să poziționeze Republica Moldova drept un candidat problematic, instabil sau costisitor, folosind teme precum corupția, fragilitatea economică, dependențele externe sau riscurile de securitate. Această direcție va viza simultan publicuri externe, pentru a influența decidenții, și publicul intern, pentru a induce percepția că integrarea este blocată din exterior.
- Fragmentarea sprijinului intern pentru integrarea europeană: Polarizarea identitară, nostalgia sovietică și atașamentele culturale vor continua să fie exploatate pentru a eroda sprijinul public. Narativele vor alterna între prezentarea Uniunii Europene ca fiind slabă, în declin sau ostilă valorilor tradiționale și promovarea implicită a Federației Ruse ca alternativă stabilă și legitimă.
O evoluție îngrijorătoare semnalată pentru 2026 este rafinarea profilului celor care distribuie mesaje de influență. Raportul menționează o creștere a ponderii celor care „…nu se vor declara explicit antieuropeni, ci vor promova poziții aparent moderate și pragmatice, menite să ajungă la segmente mai largi ale populației”.
Riscul major nu este reprezentat de o singură campanie falsă, ci de acumularea unei stări de „fragmentare, cinism și oboseală socială”, unde orice criză minoră poate fi transformată rapid într-o criză de legitimitate a statului.
RECOMANDĂRI: „TRECEREA DE LA COMUNICAREA DEFENSIVA LA COMUNICAREA CU SENS”
Potrivit raportului, „răspunsul eficient în 2026 presupune trecerea de la o logică predominant reactivă la una structurată pe consolidarea rezilienței, printr-o abordare integrată la nivel informațional, instituțional și societal. Prioritatea nu este doar contracararea punctuală a narativelor, ci reducerea vulnerabilităților care le fac posibile”.
Pentru a contracara aceste amenințări, experții CCSCD propun abandonarea logicii pur reactive (demontarea falsurilor după ce au apărut) în favoarea unor măsuri structurale. Între altele, se propune:
- Consolidarea capacității de anticipare și intervenție timpurie. Dezvoltarea unor mecanisme de avertizare timpurie unde „intervalul dintre identificare și intervenție trebuie redus semnificativ”.
- Trecerea de la comunicarea defensivă la comunicarea de sens. Instituțiile nu trebuie doar să nege minciunile, ci să explice constant beneficiile concrete ale reformelor, astfel încât „costurile să nu poată fi izolate de beneficii în percepția publică”.
- Consolidarea mecanismului de avertizare timpurie și reacție integrată. Reducerea distanței dintre stat și cetățean prin adaptarea mesajelor la nivel local și lingvistic, tratând alfabetizarea media și gândirea critică drept „infrastructură de securitate democratică”.
