În Moldova, dezinformarea nu se limitează la falsurile din buletinele de știri. Ea se infiltrează în talk-show-uri, seriale TV și platforme de socializare, unde informațiile înșelătoare sunt ambalate în formate atractive, greu de detectat. Această formă de manipulare mediatică devine cu atât mai insidioasă cu cât se combină cu divertismentul, creând un mediu în care publicul este expus constant la mesaje părtinitoare. Constatările se regăsesc în raportul „Mass-media și corupția în Moldova: Prieten sau dușman?”, elaborat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) și făcut public vineri, 10 octombrie.
Potrivit documentului, lipsa unui cadru legislativ eficient pentru reglementarea platformelor online permite proliferarea conținutului fals. Spre deosebire de alte state europene, Moldova nu impune obligații clare privind verificarea informațiilor sau transparența surselor de finanțare ale instituțiilor media online. Astfel, platformele care răspândesc știri false funcționează cu o responsabilitate minimă.
Studiul CCIA evidențiază modul în care instituțiile mass-media controlate de stat sau de oligarhi promovează narațiuni tendențioase, aliniate cu interesele elitelor politice. Exemple precum Teleradio-Moldova, Prime TV, Canal 3 sau NTV Moldova arată cum controlul asupra fluxului de informații poate influența opinia publică în favoarea unor partide sau lideri politici, în detrimentul pluralismului și obiectivității.
„Întrepătrunderea dintre mass-media controlată de stat și raportarea părtinitoare în Moldova descoperă îndoieli serioase cu privire la dezvoltarea democratică a țării. Atunci când mass-media promovează interesele partidelor politice sau ale unor persoane influente, în detrimentul intereselor publicului, integritatea jurnalismului este compromisă, iar abilitatea publicului de a participa informat la procesul democratic este afectată”, se arată în cercetare.
În timpul alegerilor parlamentare din 2019, imperiul mediatic al lui Vladimir Plahotniuc a promovat intens Partidul Democrat, în timp ce a discreditat opoziția. În paralel, NTV Moldova a consolidat imaginea lui Igor Dodon, prezentându-l ca apărător al suveranității Moldovei. Aceste practici au generat un climat de polarizare și neîncredere, în care publicul a fost expus la versiuni complet diferite ale realității.
Un subcapitol aparte din raport este dedicat manipulării opiniei publice prin intermediul influencerilor. Valorificând popularitatea acestora, figuri politice precum Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au colaborat cu bloggeri și vedete online pentru a-și reabilita imaginea publică. Postările sponsorizate și conținutul plătit au promovat o imagine pozitivă a realizărilor lor, în timp ce au discreditat vocile critice.
În plus, utilizarea programelor de tip bot – software automatizat care imită comportamentul uman pe rețelele sociale – a amplificat mesajele propagandistice, a creat iluzia unui sprijin masiv și a manipulat tendințele online. Potrivit Freedom House, aceste instrumente joacă un rol esențial în campaniile moderne de dezinformare, influențând alegerile și subminând credibilitatea mass-mediei.
Studiul mai arată că unele campanii de dezinformare vizează frecvent instituțiile judiciare și eforturile anticorupție. Judecătorii sunt portretizați ca fiind corupți sau părtinitori, iar presiunea publică generată de mass-media poate influența deciziile judiciare.
„Decizia judecătoarei Domnica Manole din 2016 de a organiza un referendum pentru modificările constituționale a declanșat o campanie de defăimare, în cadrul căreia a fost acuzată de corupție și părtinire politică. Campania aceasta, sprijinită de instituții mass-media ce promovau interese personale, a provocat reacții publice negative, investigații legale și, în cele din urmă, a condus la înlăturarea sa de la Curtea de Apel. În pofida acestor încercări de discreditare, Manole a rămas neclintită, devenind un simbol al integrității judiciare și al rezistenței împotriva capturării statului de către figuri precum Plahotniuc.După căderea lui Plahotniuc, alegerea sa în funcția de președinte al Curții Constituționale a evidențiat transformarea sa dintr-o victimă a dezinformării într-un lider respectat al sistemului judiciar. Prin acest exemplu, ea a inspirat alți judecători să apere statul de drept, în ciuda eforturilor de subminare a acestuia”, precizează raportul.
De asemenea, protestele organizate de Marina Tauber împotriva procedurilor judiciare care îl vizau pe Ilan Șor au fost însoțite de o retorică agresivă și mesaje provocatoare, distribuite pe rețelele de socializare. Aceste acțiuni au amplificat tensiunile politice și etnice, prezentând investigațiile ca fiind atacuri împotriva unor segmente ale populației.
RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR
Raportul CCIA subliniază că dezinformarea nu este doar o problemă de comunicare, ci un obstacol major în calea reformelor anticorupție. „Dezinformarea, știrile false, propaganda și hărțuirea online sunt folosite strategic pentru a submina instituțiile, a discredita eforturile de reformă și a sprijini actorii corupți”, este explicat în studiu.
Pentru a contracara efectele dezinformării, CCIA recomandă implementarea unor reglementări clare privind transparența în parteneriatele plătite și conținutul sponsorizat, supravegherea activităților influencerilor și a rețelelor de boturi, consolidarea jurnalismului de investigație și a instituțiilor de autoreglementare, dar și promovarea educației media și a alfabetizării digitale în rândul populației. „În era digitală, reglementarea conținutului online a căpătat o importanță din ce în ce mai mare. Spațiul online din Moldova a devenit o platformă importantă, dar și un teren propice pentru dezinformare și conținut nociv. În timp ce Uniunea Europeană a fost precaută în reglementarea acestui domeniu pentru a nu încălca libertatea de exprimare, Moldova trebuie să găsească un echilibru care să protejeze cetățenii de manipulare și, totodată, să sprijine valorile democratice. Este esențial să se stabilească un cadru de reglementare clar pentru conținutul online, care să includă mecanisme de combatere a dezinformării, fără a compromite libertatea de exprimare”, conchid autorii.
Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) este o structură independentă alcătuită din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție. Comitetul analizează informații din surse sigure și elaborează rapoarte în care oferă recomandări de optimizare a eficienței eforturilor anticorupție din țară. Ulterior, Comitetul evaluează gradul de implementare a recomandărilor de instituțiile de stat și actorii vizați, făcându-și publice aprecierile.
