Republica Moldova nu mai este doar o țintă a dezinformării interne. Conform celui mai recent raport public al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD), Chișinăul este supus unor operațiuni informaționale sofisticate care vizează direct spațiul informațional european, cu scopul de a compromite imaginea statului ca viitor membru al Uniunii Europene și de a „eroda încrederea partenerilor occidentali în reformele asumate”.
Unul dintre cele mai relevante exemple documentate în raport este utilizarea presei internaționale cu afilieri proruse pentru a legitima narațiuni ostile Republicii Moldova, prin articole publicate în surse occidentale și ulterior „reimportate” în spațiul informațional intern. Studiul de caz analizat de CCSCD vizează publicația italiană „Il Giornale d’Italia”, care a relatat, într-un material din decembrie 2025, teze centrale ale propagandei pro-Kremlin privind justiția și lupta anticorupție din Republica Moldova.
PRESA OCCIDENTALĂ CA INSTRUMENT DE LEGITIMARE A NARAȚIUNILOR OSTILE
Potrivit raportului CCSCD, publicarea de materiale critice în presa occidentală nu are ca obiectiv principal informarea corectă a publicului european, ci credibilizarea unor narațiuni ostile, ce pot fi ulterior prezentate în Republica Moldova drept „evaluări independente din Occident”.
Prin această tactică se urmărește pe plan extern „delegitimarea Republicii Moldova ca stat candidat la UE”, sugerând că reformele democratice sunt „simulate, selective sau motivate politic”, iar pe plan intern – alimentarea discursului despre „justiție selectivă” și „represiune politică”, în beneficiul actorilor politici sau oligarhilor vizați de anchete penale.
Raportul subliniază că această formă de influență este cu atât mai eficientă cu cât mesajele nu sunt livrate direct prin canale rusești, ci prin intermediul unor publicații occidentale, percepute de public ca fiind mai credibile și mai greu de suspectat de propagandă.
CAZUL „IL GIORNALE D’ITALIA”: JUSTIȚIA DIN MOLDOVA PREZENTATĂ CA INSTRUMENT DE REPRESIUNE
La 20 decembrie 2025, „Il Giornale d’Italia” a publicat articolul intitulat „Moldova, lupta împotriva corupției sau represiunea oponenților? Experții se tem pentru independența judiciară în țara candidată la UE”.
Analiza CCSCD arată că materialul promovează teze recurente în propaganda prorusă, potrivit cărora sistemul judiciar din Republica Moldova ar fi controlat politic de Executiv, lupta anticorupție ar fi direcționată selectiv împotriva opoziției, iar statul ar manifesta practici autoritare incompatibile cu standardele democratice europene.
Articolul sugerează implicit că Republica Moldova nu îndeplinește criteriile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, folosind concepte-cheie precum „persecuție politică” și „justiție neechitabilă”, fără a oferi o contextualizare juridică sau instituțională completă.
Un element central al articolului îl constituie cazul lui Vladimir Plahotniuc, prezentat drept exemplu de proces viciat și lipsit de legitimitate anticorupție. Conform raportului CCSCD, această abordare este în linie directă cu narațiune potrivit căreia lupta anticorupție din Republica Moldova nu ar fi un proces de reformă, ci un instrument de eliminare a rivalilor politici. Ulterior publicării, aceste mesaje au fost preluate și amplificate în spațiul informațional intern, fiind prezentate drept „dovezi externe” ale caracterului selectiv al justiției din Republica Moldova.
Raportul CCSCD acordă o atenție specială autorului articolului, Pietro Stramezzi, care deține dublă cetățenie italiană și rusă (numele complet: Pietro Veniamin Andreevici Stramezzi) și este descris ca portavoce a narațiunilor Federației Ruse în spațiul european. Aceste afilieri indică, potrivit CCSCD, „o posibilă strategie deliberată de influență, care exploatează canale media occidentale pentru a masca originea și intenția reală a mesajelor promovate”.
„SPĂLAREA INFORMAȚIONALĂ” ȘI RISCURILE PENTRU SPAȚIUL MEDIA
Cazul „Il Giornale d’Italia” ilustrează un mecanism mai larg, identificat de CCSCD sub conceptul de „spălare informațională”, ceea ce presupune transferul artificial de credibilitate prin surse occidentale aparent legitime, urmat de reciclarea mesajelor în spațiul informațional al Republicii Moldova. Pentru publicul autohton, acest proces reduce capacitatea de a distinge între critică legitimă și manipulare, alimentează neîncrederea în instituții și în parcursul european, oferă muniție discursivă actorilor politici ostili reformelor.
Pentru spațiul european, riscul constă în distorsionarea percepției asupra Republicii Moldova, într-un moment-cheie al procesului de aderare, prin mesaje care sugerează eșec democratic și lipsă de stat de drept.
„Obiectivul utilizării presei internaționale proruse este delegitimarea externă a Republicii Moldova ca stat candidat la UE, prin inducerea percepției că reformele democratice și judiciare sunt simulate, selective sau motivate politic. În cazul analizat, scopul specific este compromiterea luptei anticorupție și a reformei justiției prin asocierea lor cu practici autoritare, subminarea încrederii partenerilor europeni în angajamentele asumate de Chișinău și alimentarea discursului conform căruia Republica Moldova nu îndeplinește standardele democratice necesare aderării la UE”, se arată în raport.
