Rețelele sociale Twitter și Facebook, agregatorul News.yam.md, dar și site-urile unor posturi TV și radio reprezintă cele mai importante surse generatoare de emoții preponderent negative cu referire la Covid-19 în Republica Moldova. Datele se conțin în cercetările Școlii de Management în Sănătate Publică, făcute publice la sfârșitul săptămânii trecute.
Pentru cercetările lor, realizate în perioada 28 ianuarie – 28 august 2022, autorii au folosit două platforme de social listening – măsurarea popularității unui fenomen pe rețelele sociale. Este vorba de Talkwalker și LookMe. Rezultatele relevă gradul de emoții (neutre, negative sau pozitive) exprimate de internauți cu referire la pandemia de coronavirus. În perioada ianuarie-aprilie, platforma care a avut cele mai multe informații ce vizează direct sau indirect Covid-19, potrivit Talkwalker, este agregatorul News.yam.md, fiind și în topul surselor care a generat cea mai mare cotă de sentimente negative vizavi de subiect. Acesta este urmat de Noi.md, Tvrmoldova.md, Tv8.md, Stiri.md. În aproape 78% din cazurile identificate, atitudinea internauților față de subiectul Covid-19 a fost neutră, cota celei negative fiind destul de ridicată – 16,7%, față de doar 5,4% pentru cea pozitivă.
Top 5 surse media identificate de platforma LookMe, la același capitol, sunt Stiri.md, News.yam.md, Radio Europa Liberă, Realitatea.md, Aif.md, iar dintre cele de social media se numără Facebook, YouTube, Google și Twitter.
Celelalte rapoarte, din perioada mai-august, relevă în mare parte tendințe similare.
Autorii precizează că rețeaua socială Twitter reprezintă o sursă de dezinformare în cazul Republicii Moldova. „Deși nu este o rețea de socializare populară în țara noastră, există un șir de conturi (în mare parte din SUA), care indică Moldova drept locație sau țară de origine și distribuie mesaje împotriva vaccinării sau care discreditează încrederea în autoritățile țării. Numele de utilizator al acestor conturi conține, de regulă, sintagma MD (de la Medical Doctor), similară domeniului și prescurtării utilizate pentru Moldova, ceea ce face ca postările acestora să apară în rezultatele softurilor utilizate pentru social listening”, se precizează în raport.
Crearea unei platforme de verificare a informațiilor privind sănătatea sau promovarea celor actuale, precum și diversificarea informațiilor veridice oferite minorităților naționale în diverse limbi (în special în rusă și găgăuză/turcă) sunt printre recomandările cercetătorilor în lupta contra dezinformării cu referire la pandemia de Covid-19 în Republica Moldova.
„Dezvoltarea unor parteneriate dintre autoritățile din sănătate și instituțiile media cu cea mai mare influență în vederea transmiterii informației veridice publicului privind pandemia de Covid-19 ar fi una din recomandările pe care le facem”, a precizat Oleg Lozan, directorul Școlii de Management în Sănătate Publică.
„Internauții se informează preponderent de pe portaluri de știri și acolo își exprimă cel mai frecvent opiniile. Este necesară o conlucrare cu cele mai influente instituții media în vederea promovării informațiilor veridice și combaterii dezinformării”, a exemplificat Alina Timotin, coordonatoare de proiect la Școala de Management în Sănătate Publică.
De asemenea, cercetătorii recomandă evitarea utilizării titlurilor care ar discredita vaccinarea în general, și cea împotriva coronavirusului în special; pregătirea unei echipe pentru combaterea dezinformării; favorizarea rezistenței la dezinformare prin dezvoltarea competențelor internauților (lecții tematice în școli, spoturi și pliante informative, cursuri interactive online ș.a.).
