Războiul în curs de desfășurare în Ucraina a scos în evidență multe probleme și vulnerabilități ale presei independente din țările Parteneriatului Estic. Printre principalele provocări se numără cele financiare, care țin de viabilitate pe fundalul unor economii slabe și piețe de publicitate instabile, polarizarea politică a societăților și amenințarea din ce în ce mai mare a dezinformării și teoriilor conspirației ce inundă ecosistemul informațional, în mare parte generate de sursele Kremlinului sau de surogate ale acestora. Concluziile se conțin într-un raport realizat de Centrul Baltic pentru Excelență Media (BCME) și făcut public la începutul lunii octombrie.
Potrivit raportului privind impactul războiului din Ucraina asupra presei independente din țările Parteneriatului Estic, polarizarea mass-media, care exista înainte de război în țările din regiune, a fost acum amplificată, contribuind la escaladarea „războiului informațional” care se poartă în paralel cu conflictul militar. Pentru publicul acestor țări, televiziunea a rămas principala sursă de informare, dar audiența online a crescut semnificativ. Rețelele sociale – în special canalele de Telegram – au devenit favorite pentru informarea instantanee despre război. Așa-numitul „Telegram jurnalism” a creat, la rândul său, condiții perfecte pentru răspândirea informațiilor inexacte, neconfirmate sau false, atenționează autorii cercetării.
SIATUAȚIA PRESEI ÎN UCRAINA
Mass-media ucraineană a răspuns situației de urgență abandonând competitivitatea din trecut și creând un „front informațional” unit. Acest lucru a dus la o punere în comun a resurselor pentru a dezvolta un telemaraton – o transmisie națională comună, de 24 de ore, a principalelor canale TV ale țării. Aproape 40% din mass-media locală s-au mutat din zonele de război în părți mai sigure ale țării, mulți au colaborat cu instituții din acele zone, creând centre media și, de asemenea, punând resursele în comun.
Unele dintre noile provocări pe care le-a dezvăluit războiul – mai ales valabile pentru mass-media ucraineană care trebuie să acopere primele linii ale conflictului din țara lor la nivel național și local – se referă la lipsa abilităților de informare despre un război, tehnici de sprijin psihologic pentru jurnaliștii suprasolicitați care acoperă evenimente traumatice. De asemenea, lipsesc antrenamente de securitate fizică. Experții mass-media și organizațiile din țară au raportat o serie de mecanisme de urgență ale donatorilor pentru a aborda aceste lacune. Acestea au inclus granturi pentru finanțarea deplasărilor reporterilor în Ucraina și furnizarea de echipamente de siguranță pentru personalul media care relatează din zona de conflict. Consolidarea întregii game de abilități necesare pentru a raporta conflictele cu succes și acuratețe și pentru a „naviga” într-un război informațional trebuie să continue, precizează experții care au fost intervievați pentru această cercetare.
„Închiderea posturilor rusești nu este suficientă în lupta contra propagandei Kremlinului”, a declarat Galina Petrenko de la Detector Media din Ucraina în cadrul evenimentului de prezentare a raportului BCME. „Rusia continuă să difuzeze propaganda pe diferite canale. Dar în Ucraina lucrurile au devenit clare. De la începutul războiului, din 24 februarie, oamenii deja nu mai cred în propaganda rusă. Ei știu cine a început războiului, mai ales atunci când cade o bombă în casa ta, nu există dubii cu privire la acest aspect”, povestește Galina Petrenko.
Acum jurnaliștii de la organizația nonguvernamentală își focalizează atenția și resursele în lucrul cu alte țări din Occident. „Avem bune parteneriate cu Polonia pentru a contracara propaganda rusă în legătură cu unele evenimente istorice comune. Dar pe canale de Telegram este multă propagandă rusă și e greu de contracarat. E complicat de distribuit informație veridică în teritoriile ucrainești ocupate de Rusia. La fel de complicat este și pentru jurnaliști să se întoarcă în teritoriile eliberate, pentru că nu au din ce trăi, unde trăi”, a mai Galina Petrenko de la Detector Media.
PROVOCĂRILE JURNALIȘTILOR DIN MOLDOVA
Republica Moldova a fost una dintre cele mai afectate țări din regiune în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, se arată în raportul BCME, iar știrile false și dezinformarea rămân un risc semnificativ pentru țara noastră. Detalii, în articol.
Potrivit raportului, jurnaliştii independenţi azeri au raportat mai multe respingeri în cererea de subvenţii pe termen scurt pentru acoperirea războiul din Ucraina. Acest lucru a accentuat și mai mult dezechilibrul între mass-media independentă și cea controlată de stat. O nevoie de astfel de granturi a fost exprimată și de jurnaliștii din presa armeană.
Totodată, în Azerbaidjan și Armenia, societatea și presa sunt preocupate de conflictele lor interne din Nagorno-Karabah și repercusiunile care pot exista în relațiile cu Rusia. În aceste două țări autoritățile statului au luat măsuri diferite de contracarare a propagandei ruse.
LUPTA CU PROPAGANDA ÎN AZERBAIDJAN
În Azerbaidjan, de exemplu, în luna iulie curent a fost restricționat accesul la unul dintre „principalele mijloace de propagandă ale lui Putin” – RIA Novosti. De asemenea, redactorei-șefe a Sputnik Azerbaidjan, Veronika Antonova-Trizno, cetățeană a Belarusului, nu i-a fost reînnoit permisul de muncă. Ea a trebuit să părăsească țara pentru că, în urma acestei decizii, i-a fost anulat și permisul de ședere în Azerbaijan.
„Mass-media acordă atenție războiului. Observăm că presa de opoziție susține Ucraina, iar presa care susține guvernarea evită să acuze direct Rusia. Procuratura, dar și alte instituții ale statului lucrează intens pentru depistarea propagandei ruse, a știrilor false, comparativ cu instituțiile media, care nu acordă mare atenție contracarării propagandei”, explică Arif Aliev, președintele Clubului de presă din Baku, Azerbaidjan.
ARMENIA
Pe de altă parte, oficial, Armenia menține o poziție neutră cu privire la subiectul războiului din Ucraina. Deși este un aliat militar al Rusiei, în structurile internaționale Armenia votează fie neutru, fie în sprijinul Rusiei. În același timp, există PRESĂ care se străduiește să facă jurnalism corect, prezentând puncte de vedere diferite.
În același timp, se atestă o diferență între mesajele din societate și cele din mass-media. Potrivit unor sondaje, societatea crede că vinovat de războiul din Ucraina este în primul rând Vestul, după care Zelenski și Rusia. Cu referire la mass-media, Boris Navasardyan, președintele Clubului de presă din Erevan, citează sondaje ce arată două tabere ale mass-media: cea proguvernamentalăm poziționată de partea Ucrainei, și cea publică, care se bazează pe surse din Rusia, dar păstrând o anumită neutralitate.
De asemenea, presa rusă este prezentă pe Internet în principal în limba rusă. Oamenii au acces la Sputnik Armenia, care transmite viziunea rusă asupra evenimentelor. Aceste surse sunt bine reprezentate și citite. Dar, în general, aceste instituții media sunt la fel de influente în Armenia precum mass-media care difuzează o poziție pro-occidentală.
„În ceea ce privește războiul din Ucraina, nu se pune zilnic un accent puternic pe acest subiect. Mai degrabă, se concentrează asupra evenimentelor din Armenia, probleme care privesc Armenia și Rusia și impactul războiului din Ucraina asupra conflictului dintre Azerbaidjan și Armenia. Se crede că, dacă Rusia pierde războiul, atunci acest conflict va crește, iar dacă va câștiga Ucraina, atunci va exista o prezență mai mare în zonă a Occidentului”, precizează Boris Navasardyan, președintele Clubului de presă din Erevan, Armenia.
BELARUS
Presa independentă din Belarus a acoperit războiul pe larg. Ei se bazează pe ceea ce transmite propriul personal din Ucraina, precum și pe surse ucrainene. Această acoperire este completată de conținutul generat de utilizatori cu privire la mișcările de trupe rusești în Belarus, încărcat pe canalele Telegram de către cetățeni, în ciuda riscurilor la care se expun.
GEORGIA
În Georgia, conținutul media la fel a fost dominat de informații despre război. Presa independentă georgiană și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina, critică invazia rusă și abordarea prudentă a guvernului. Mass-media proguvernamentală face ecou poziția partidului de guvernământ georgian – condamnând invazia, dar susținând poziția prudentă a guvernului cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei.
Cercetarea BCME se bazează pe 14 interviuri cu opt manageri media și jurnalişti, patru experți media, un analist politic și un economist.
