Propaganda a devenit una dintre cele mai puternice arme geopolitice ale Rusiei, arată un raport al Reporteri fără Frontiere (RSF). Documentul evidențiază cum regimul lui Vladimir Putin a construit un ecosistem mediatic hibrid — de la televiziuni de stat și „contractori informaționali” până la utilizarea inteligenței artificiale — pentru a impune un singur adevăr oficial, a stigmatiza presa independentă și a exporta narațiuni manipulative în Europa, Africa sau America Latină. „Reprimarea jurnaliștilor, dezinformarea sistematică și extinderea globală a acestei rețele fac parte dintr-o strategie prin care Kremlinul urmărește să substituie informația credibilă cu un discurs propagandistic adaptat fiecărei societăți țintă”, remarcă autorii raportului.
Raportul cuprinde peste un an de investigații realizate cu sprijinul unui comitet de experți din Franța, Serbia, Senegal, Slovacia, Columbia și Ungaria. Publicația este ilustrată de artiști ai rețelei Cartooning for Peace, fondată în 2006 de Kofi Annan și caricaturistul francez Plantu, pentru a promova libertatea de exprimare prin satiră grafică.
Raportul subliniază că propaganda de stat nu este un fenomen marginal, ci o piesă centrală a politicii interne și externe a lui Vladimir Putin. Kremlinul a recâștigat treptat controlul asupra peisajului mediatic care se liberalizase în anii 1990, impunând o narațiune unică, loială puterii autoritare și imperialiste. Reprimarea jurnaliștilor și a redacțiilor independente este o strategie sistematică: etichetele de „agenți străini” sau „organizații indezirabile” stigmatizează presa care nu servește statul. În prezent, 48 de jurnaliști se află în detenție, dintre care 26 sunt ucraineni, 12 profesioniști media au fost uciși pe frontul din Ucraina, unul a decedat în închisoare, iar alți 48 au fost răniți de forțele ruse.
Propaganda Kremlinului funcționează printr-o retorică repetitivă: ucrainenii sunt prezentați drept „naziști”; războiul de agresiune este numit „operațiune specială”; presa independentă este acuzată că servește „Occidentului decadent”. În paralel, Moscova își diversifică tehnicile: creează „școli de jurnalism” false, fură identități ale unor publicații credibile sau exploatează inteligența artificială generativă pentru campanii de manipulare.
ACTORII PROPAGANDEI
Pe lângă mass-media de stat cum ar fi Rossia 1, Pervîi Kanal sau posturi de televiziune private precum NTV, propaganda este alimentată de o gamă largă de actori, de la influenceri militari și „contractori informaționali”, rețele legate de fosta grupare Wagner, încă active prin propagandiști precum Aleksandr Malkevici, la amplificatori externi care preiau și promovează mesajele Kremlinului în funcție de publicul țintă. De asemenea, sunt folosite pe larg posturile de televiziune Russia Today (acum RT) și agenția de știri multimedia Sputnik, create de Kremlin în 2014, cu scopul de a „susține si transmite narațiunea politicii externe a Rusiei, alimentând polarizarea în cadrul societăților democratice”. Acest ecosistem propagandistic hibrid are o mare agilitate și adaptabilitate, explică raportul.
CUM POATE FI CONTRACARATĂ PROPAGANDA
Pentru contracararea propagandei, RSF recomandă mai multe soluții. Ar fi vorba despre sprijin pentru sursele media independente din Rusia, Belarus și Ucraina, despre susținerea inițiativelor de fact-checking, precum Journalism Trust Initiative (JTI), care ajută publicul să identifice surse credibile sau consolidarea jurnalismului liber și profesionist, în locul unei reacții exclusiv represive.
„Trebuie să recâștigăm controlul asupra propagandei. Scopul este să oferim publicului chei de înțelegere, pentru ca acesta să nu cadă pradă unui discurs care servește interesele unei puteri autoritare și se propagă cu o agilitate alarmantă”, a declarat directorul general al RSF, Thibaut Bruttin.
