Mai mult de 70% din respondenții unui sondaj sunt de părere că populația din Republica Moldova ar putea distinge oarecum greu sau foarte greu știrile false de cele adevărate. În plus, ponderea celor care cred că știrile din Moldova sunt influențate de politică este în creștere, arată un studiu făcut public de Internews Moldova joi, 4 mai.
Majoritatea respondenților sondajului (90%) sunt de acord cu afirmația că „este important ca moldovenii să poată deosebi știrile care au scop de manipulare sau dezinformare a cetățenilor”. Această tendință este una în creștere în comparație cu anul 2020.
De asemenea, 53% dintre cei intervievați consideră că foarte ușor sau oarecum ușor ar putea deosebi știrile false de cele adevărate. Însă, 73% sunt de părere că populația din Moldova oarecum greu sau foarte greu ar putea distinge știrile false de cele adevărate.
În același timp, 49% dintre respondenți susțin că nu sunt siguri dacă sursele pe care le urmăresc sunt într-adevăr independente. De asemenea, peste o treime dintre acei care susțin că urmăresc știri doar din surse independente menționează că privesc canalele de televiziune Jurnal TV (36%) și ProTV Chișinău (35%).
Potrivit datelor, în rândul respondenților persistă opinia că știrile din Moldova sunt influențate de politică, acest indicator fiind în creștere pe parcursul ultimilor patru ani.
CUNOȘTINȚELE DESPRE PROPAGANDĂ ȘI ȘTIRI FALSE
În comparație cu sondajele din 2020 și 2018, se observă o creștere a ponderii celor care consideră că știu ce este o știre falsă și ce înseamnă manipulare în mass-media, remarcă autorii studiului. Pe de altă parte, 60% dintre cei intervievați în 2022 afirmă că cunosc ce înseamnă propagandă în media, în comparație cu 44% de persoane care au avut aceeași părere în 2020 și 34% – în 2018. Mai bine de 70% din respondenți sunt total de acord că știrea este falsă atunci când jurnaliștii intenționat prezintă informații neadevărate de parcă ar fi adevărate.
La fel, situațiile când mass-media influențează informația pentru a promova un anumit punct de vedere sunt percepute de către 60% din intervievați ca fiind informații/știri false. Pe de altă parte, drept propagandă 60% dintre respondenți consideră acele știri politice care au scop de a schimba păreri, atitudini și comportamente, mai arată cercetarea.
Și implicarea vedetelor în promovarea unor partide sau idei politice este percepută de către 57% intervievați ca propagandă. În același timp, 54% dintre respondenți cataloghează drept propagandă și implicarea bisericii în promovarea unor partide/idei politice.
CE ȘTIU RESPONDENȚII DESPRE RAPORTAREA ȘTIRILOR FALSE
Potrivit sondajului, 34% dintre respondenți afirmă că știu despre posibilitatea fiecărui cetățean de a raporta sau a scrie o plângere oficială dacă observă o știre care nu este adevărată, ofensatoare sau încalcă drepturile cuiva. Însă, ponderea celor care nu cunosc despre această posibilitate prevalează. Mai mult decât atât, indicatorul este în creștere, în comparație cu sondajul din anul precedent – 34% în 2022 față de 24% în 2020.
Dintre cei care cunosc despre posibilitatea de raportare a știrilor false sau ofensatoare, 24% dintre respondenți consideră că plângerea poate fi depusă la Poliție, iar 20% cred că acest lucru se face la Consiliul Audiovizualului. Totuși, 25% dintre acei care cunosc despre posibilitatea de a depune o plângere oficială, dacă ar vedea știri care nu par a fi adevărate, nu cunosc unde ar putea adresa reclamația.
Datele prezentate în raport au fost colectate prin intermediul unei metodologii mixte, ce a îmbinat cercetarea calitativă și cea cantitativă. Pentru cercetarea calitativă, unde au fost organizate două focus grupuri cu reprezentanții populației generale atât din mediul urban, cât și rural din mun. Chișinău, datele au fost colectate în perioada 12 – 13 decembrie 2022, iar pentru cea cantitativă, la care au participat 1.374 de respondenți din rândul populației generale, în perioada 15 decembrie 2022 – 13 ianuarie 2023.
