Dezinformarea, lipsa de reacție la informațiile false și nivelul scăzut de încredere în mass-media și instituții sunt printre principalele vulnerabilități identificate în sudul Republicii Moldova, potrivit studiului despre cunoștințele, atitudinile și practicile populației din UTA Găgăuzia și Taraclia cu privire la sursele de informare și atitudinea față de egalitatea de gen și rolul femeilor în viața publică. Deși majoritatea populației din regiune recunoaște existența fenomenului, o parte semnificativă întâmpină dificultăți în a distinge știrile false și nu verifică informațiile, în timp ce consumul ridicat de conținut de pe rețelele sociale și din surse informale amplifică riscurile. Aceste tendințe sunt însoțite de stereotipuri de gen și atitudini discriminatorii, care afectează incluziunea și coeziunea socială.
Potrivit cercetării, 83% dintre respondenți sunt de acord că dezinformarea este o problemă în Republica Moldova. Șase din zece consideră că Guvernul de la Chişinău, UE şi țările occidentale sunt principalii distribuitori de dezinformare, în raport cu doar 28% care fac referință la Federația Rusă. 42% dintre cei chestionați spun că le este foarte uşor sau destul de uşor să determine dacă o ştire este adevărată sau manipulativă/falsă, comparativ cu 46% care consideră acest lucru dificil. Totodată, șase din zece locuitori ai UTA Găgăuzia şi ai raionului Taraclia nu întreprind nimic atunci când se confruntă cu informații pe care le consideră neadevărate. 1/3 dintre respondenți utilizează trei metode în proporții aproape egale: verificarea faptelor, discuțiile cu alții şi verificarea informațiilor din mai multe surse.
De asemenea, fiecare al doilea respondent nu are încredere în mass-media națională din Moldova în limba română, în declarațiile oficiale ale autorităților centrale şi în presa românească. În eventuale situații de criză, principala sursă de informații la care apelează respondenții este mass-media regională (41%). Sursele secundare includ mass-media națională în limba rusă (29%), prieteni şi vecini (24%), precum şi declarații oficiale ale autorităților regionale (22%).
DEZINFORMAREA ȘI INCLUZIUNEA: STEREOTIPURI ȘI DIVIZIUNI SOCIALE
Impactul dezinformării se extinde dincolo de spațiul mediatic, influențând direct incluziunea socială și percepțiile despre egalitate. Studiul arată că stereotipurile de gen rămân puternice: „58% consideră că egalitatea de gen este preluată din alte țări și nu este potrivită pentru Moldova”, iar „59% consideră că femeile nu ar trebui să muncească dacă un bărbat poate întreține o familie”.
În același timp, există contradicții semnificative: deși „78% consideră că femeile sunt tratate în mod egal cu bărbații”, realitatea atitudinilor indică persistența normelor tradiționale și a discriminării normalizate.
Pe dimensiunea coeziunii sociale, studiul evidențiază și niveluri ridicate de intoleranță. „Locuitorii […] demonstrează niveluri ridicate de intoleranță față de 10 grupuri sociale”, iar atitudinile negative vizează inclusiv criterii precum etnia, religia sau orientarea. De asemenea, unul din cinci respondenți manifestă atitudini nefavorabile față de etnicii români.
Un alt element evidențiat de studiu este percepția divizării societății. Principalele linii de fragmentare sunt veniturile (64%), limba vorbită (62%) și preferințele politice (58%). În același timp, 74% dintre respondenți cred că această divizare este „artificială din partea politicienilor”.
Narațiunile geopolitice reflectă, la rândul lor, vulnerabilități informaționale: 81% dintre respondenți se opun, într-o măsură mai mare sau mai mică, integrării europene, iar 54% consideră că aceasta ar avea consecințe negative pentru regiune. Studiul notează că aceste percepții sunt alimentate de „consecințele negative, distribuite frecvent în mass-media în ultimii ani”.
Mediacritica a explicat anterior, la una din edițiile #PEÎNȚELES, ce înseamnă incluziunea socială, precum și despre factorii care contribuie la o societate incluzivă și ce legătură are incluziunea cu gândirea critică.
CONCLUZII, RECOMANDĂRI
Autorii studiului remarcă, în baza datelor obținute, despre „un paradox informațional: deşi accesul tehnic la informație este larg, competențele de evaluare critică sunt inegale, implicarea civică în combaterea dezinformării este redusă, iar percepția deficitului de informație credibilă şi pluralistă persistă. Pe acest fundal informațional, respondenții descriu un climat generalizat de insecuritate şi neîncredere, determinat de suprapunerea vulnerabilităților geopolitice, economice şi instituționale cu deficiențe structurale locale. Această acumulare de factori produce un sentiment constant de fragilitate atât la nivel individual, cât şi comunitar, afectând capacitatea de mobilizare colectivă şi consolidarea încrederii în instituțiile publice”.
Pentru a reduce vulnerabilitatea la dezinformare și fragmentarea socială în regiune, experții recomandă dezvoltarea unui ecosistem media incluziv, adaptat specificului lingvistic și cultural din UTA Găgăuzia și Taraclia, prin extinderea conținutului multilingv și susținerea jurnalismului local, concomitent cu implementarea unor programe de alfabetizare media diferențiate pe grupe de vârstă, axate pe identificarea informațiilor false și evaluarea critică a surselor.
În paralel, sunt propuse programe comunitare care să stimuleze cooperarea interetnică și intergenerațională, măsuri pentru integrarea reală a egalității de gen în politicile publice și consolidarea dialogului dintre autorități și cetățeni, inclusiv prin mecanisme transparente de consultare și cooperare între nivelul central și cel local.
Studiul a fost realizat în perioada 28 noiembrie – 8 decembrie 2025 pe un eșantion de 408 respondenți adulți din 31 de localități din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, completat de două discuții de grup cu participanți din diferite categorii de vârstă.
