Unele site-uri de știri din Republica Moldova publică texte generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), care conțin informații false sau distorsionate și concluzii nefirești pentru un material jurnalistic. Asta chiar dacă normele deontologice jurnalistice prevăd explicit limitele folosirii AI în presă. „Trebuie gândite alte mecanisme de reglementare. Or, mă aștept ca fenomenul să ia amploare”, atrage atenția președinta Consiliului de Presă.
Portalul Democracy.md a publicat la sfârșitul lunii februarie un articol ce conținea informații false despre un presupus discurs al ministrului Educației și Cercetării, care s-ar numi Anatolie Ulianovschi. Textul susținea că ministrul ar fi vorbit despre practici ilegale în procesul de selecție a mai multor funcționari din învățământ, însă atât informația despre ministru, cât și despre pretinsul discurs al acestuia nu erau autentice.
Într-un alt caz, site-ul Breakingnews.md a recurs la formulări improprii unei știri într-un material despre averea nejustificată a unui funcționar public din cadrul Poliției de Frontieră: că „autoritățile competente au intervenit pentru a asigura aplicarea legii” sau că „acest caz reprezintă un exemplu clar de nereguli în sistemul public, unde funcționarii nu reușesc să explice proveniența unor sume de bani care depășesc semnificativ veniturile legale, indicând posibile acte de corupție, abuz de putere sau alte ilegalități”.
Astfel de exemple se observă tot mai des în ultima perioadă, atrage atenția Anastasia Nani de la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), după cea mai recentă rundă de monitorizare a 40 de portaluri de știri pe platforma Media Radar. „Nu este o problemă să folosim inteligența artificială, problematic este însă faptul că responsabilii de conținutul de pe aceste site-uri publică texte ce conțin falsuri și amestec dintre fapte și opinii. Oricine a folosit ChatGPT la începutul apariției acestui instrument, fără a-i da o sarcină clară, probabil își amintește că textele pe care le genera erau pline de concluzii, confuzii, dar și lucruri neadevărate. Iată că acum astfel de texte se regăsesc pe unele site-uri și sunt prezentate drept știri”, explică directoarea adjunctă a organizației.
În decembrie 2024, Codul deontologic al jurnalistului a fost actualizat cu mai multe norme privind utilizarea inteligenței artificiale în jurnalism.
„Una dintre reguli spune că «jurnalistul trebuie să comunice publicului, explicit, dacă produsul mediatic este generat de inteligența artificială, total sau parțial», iar alta – că «utilizarea inteligenței artificiale în jurnalism trebuie să susțină valorile de bază ale eticii profesionale, inclusiv veridicitatea și acuratețea». Deci avem prevederi explicite care ajută jurnaliștii să înțeleagă ce obligații au când folosesc inteligența artificială. Dar acestea sunt și vor fi respectate de jurnaliștii care, în general, știu ce e deontologie și și-o asumă. Portalurile obscure, care nici nu au auzit, probabil, despre etică, nu au cum să le aplice și anume în privința lor trebuie gândite alte mecanisme de reglementare. Or, mă aștept ca fenomenul să ia amploare”, a explicat, pentru Mediacritica președinta Consiliului de Experți și Experte a Consiliului de Presă, Viorica Zaharia.
„În astfel de cazuri, doar gândirea critică ne poate salva, dacă o avem și dacă o antrenăm”, conchide Anastasia Nani.
