Nu mai este un secret pentru nimeni că dezinformarea se răspândește considerabil pe rețelele sociale. Și pentru că în Republica Moldova anul acesta vor fi organizate alegeri, iar riscul dezinformării este destul de ridicat, vă propunem în acest material o strategie care să vă ajute să recunoașteți informațiile greșite sau false de pe internet. Cei patru pași au fost descriși de experți în alfabetizare digitală, citați de BBC.
Există multe motive pentru care dezinformarea se răspândește atât de rapid – conform unor cercetări, chiar mai rapid decât informațiile corecte. Un motiv este că oamenii sunt mult mai predispuși să împărtășească o afirmație atunci când aceasta le confirmă propriile lor credințe preexistente, indiferent cât de exactă este. Un studiu din anul 2023 arată că mai multe dezinformări par să fie distribuite de oameni decât de boți. Un studiu, de exemplu, a constatat că 15% dintre cei care distribuie știri răspândesc până la 40% din știrile false.
Specialiștii au constatat că există mai multe strategii simple și concrete pe care le putem utiliza cu toții și ar trebui, de fapt, să le utilizăm, în special înainte de a fi tentați să distribuim sau să repetăm o afirmație, scrie BBC. Una dintre acestea este „metoda Sift”. Pionierată de expertul în alfabetizare digitală Mike Caulfield, metoda presupune patru pași ușor de reținut.
1. S este pentru Stop
Fiind conectați online, unde ciclurile de știri și alte conținuturi sunt extrem de rapide și deseori încărcate emoțional, suntem adesea pierduți în mentalitatea „urgenței”. Cu toate acestea, atunci când vorbim despre identificarea dezinformării, graba nu este aliatul nostru. Studiile au arătat că ne bazăm prea mult pe reacțiile noastre imediate, care adesea ne conduc spre erori, în loc să ne acordăm un moment să reflectăm.
Primul pas al metodei Sift contracarează această tendință. Opriți-vă. Nu distribuiți postarea. Nu comentați despre ea. Și treceți la următorul pas.
2. I este pentru Investighează sursa
Postările apar în fluxurile noastre fără să avem imediat o idee clară cine le-a creat: poate au fost distribuite de un prieten; poate au fost aduse în atenția noastră de algoritm; poate am urmărit creatorul intenționat, dar nu ne-am uitat niciodată în background-ul lui. Acum este momentul să aflăm asta. Cine a creat această postare? Ieșiți din platformă și faceți o căutare pe web. Și pentru că rezultatele căutării pot fi înșelătoare, asigurați-vă că urmăriți un site de încredere. Unul pe care verificatorii de fapte îl folosesc adesea ca primă sursă este Wikipedia.
În timp ce investigați, întrebați-vă: dacă creatorul este un canal media, sunt autorii de încredere și respectați, cu un angajament recunoscut față de jurnalismul verificat și independent?
Dacă este o persoană, ce expertiză are în subiectul discutat (dacă există)? Ce legături financiare, tendințe politice sau prejudecăți personale există? Dacă este o organizație sau o afacere, care este scopul lor? Pentru ce pledau sau ce anume vând? De unde provine finanțarea lor? Ce tendințe politice au manifestat?
Și în cele din urmă, odată ce ați efectuat analiza (care poate dura doar câteva minute), puneți-vă cea mai importantă întrebare: Ați mai avea încredere în expertiza acestui creator în acest subiect dacă ar spune ceva cu ce nu sunteți de acord?
3. F este pentru Fact Check
Dacă, în continuare, constatați că mai aveți întrebări cu privire la credibilitatea sursei, acum este momentul să săpați un pic mai adânc. Ceea ce căutați este dacă o sursă mai de încredere, precum o agenție de știri respectată sau un serviciu de verificare a faptelor, a raportat și verificat aceeași afirmație. În acest sens, puteți folosi motoarele de căutare precum Google sau Google Fact Check, care caută, în mod specific, doar site-uri de verificare a faptelor. Dacă investigați o fotografie, folosiți un instrument de căutare inversă a imaginilor pentru a vedea unde apare imaginea și dacă apare și pe alte platforme online. Google are un astfel de instrument. (Puteți folosi acest instrument și pentru video: faceți o captură de ecran din videoclip și puneți-o la căutare de imagini). Scopul este să vedeți dacă există surse credibile care raportează aceleași informații ca cele pe care le vedeți și care spun că este verificat.
4. T este pentru Căutați sursa informației
Căutați să aflați sursa afirmației. Chiar dacă observați că o afirmație a fost publicată de către o agenție de știri credibilă, acest lucru nu garantează că materialul este original. Ideal ar fi să existe un link către povestea originală – așa că întotdeauna accesați-l – dar dacă nu este disponibil, este posibil să fie necesar să o căutați separat. Aceasta vă ajută să determinați nu doar dacă informația este cu adevărat veridică, ci și dacă ceva a fost interpretat greșit sau scos din context. Dacă investigați o imagine, se potrivește modul în care aceasta a fost descrisă în postarea de pe rețelele sociale cu subtitrarea, contextul și locația sa originale? Dacă este vorba despre o declarație a unei persoane, a fost ceva editat sau scos din context sau, atunci când vizionați interviul sau discursul lor complet, pare că poate au greșit anumite declarații?
Parcurgerea acestor pași înainte de a decide să distribuiți simplu o afirmație poate părea greoaie. Cu toate acestea, este vorba despre doar câteva minute care vă pot salva nu doar de situații penibile, ci vă poate ajuta să vă asigurați că nu contribuiți la răspândirea dezinformării care, în cele mai grave cazuri, poate avea consecințe tragice, inclusiv poate duce la boală și chiar deces.
În prezent, oricine poate face o afirmație pe rețelele sociale. Și oricine poate fi persoana care, prin redistribuirea acelei afirmații, o face virală. Prin urmare, fiecare dintre noi are responsabilitatea de a ne asigura că ceea ce postăm, apreciem și distribuim este, în primul rând, adevărat.
