Refugiații din Ucraina accesează în mare măsură rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie pentru a se informa despre evenimentele curente. Totodată, ei manifestă o capacitate sporită de filtrare a conținutului media și se remarcă printr-un nivel crescut de implicare civică față de alte grupuri vulnerabile. Sunt câteva dintre concluziile studiului „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent pe 7 iulie.
Potrivit datelor cercetării, o majoritatea covârșitoare a refugiaților (83,3%) utilizează rețelele sociale drept principala sursă de informare. De asemenea, grupurile de pe Viber (63%) și Telegram (58,3%) reprezintă canale importante de distribuire a informației, evidențiind o adaptare la formatele digitale și o integrare în rețele de sprijin mutual. Membrii familiei (44,4%) și cercul de cunoștințe apropiate (57,4%) sunt, de asemenea, surse frecvente de informare.
Comparativ cu alte grupuri, refugiații accesează în proporție mai redusă televiziunea (17,6%) și radioul (11,1%), ceea ce indică o orientare predominant digitală.
Accesul perceput la surse media este, în general, ridicat. 75% dintre refugiați consideră rețelele sociale ușor de accesat, iar 45,4% afirmă același lucru despre site-urile de știri. Aplicațiile de mesagerie sunt, de asemenea, considerate accesibile, în special Viber (62%) și Telegram (54,6%) și ceva mai puțin – WhatsApp (26,9%).
Tot ei au și o încredere sporită în numeroase surse, precum membrii familiei (73,1%), colegii și rudele (66,7%), ONG-urile (66,7%) și grupurile de pe Viber (61,1%). Rețelele sociale și site-urile de știri se bucură, de asemenea, de un grad relativ ridicat de încredere (50,9%) din partea acestei comunități.
CAPACITATEA DE RECUNOAȘTERE A DEZINFORMĂRII
Studiul arată că 60,2% dintre refugiați spun că pot recunoaște ușor știrile false, iar 13,9% afirmă că o pot face „foarte ușor”. Totodată, 59,3% consideră că sunt mai bine informați datorită contribuției combinate a mass-mediei și organizațiilor societății civile.
ONG-urile se adeveresc a fi foarte relevante în comunitățile de refugiați. 29,6% dintre ei declară că se informează despre activitatea ONG-urilor prin rețelele sociale și grupurile de sprijin, iar 25,9% consideră aceste organizații ușor accesibile ca surse de informații. În interviurile calitative, unii refugiați au afirmat că accesul lor la informație s-a îmbunătățit datorită colaborării dintre ONG-uri și media, iar grupurile de pe Viber s-au transformat în rețele informale eficiente de diseminare a conținutului relevant.
„Ne ajutăm reciproc: unii oferă informații despre educație, cum să înscrii copilul la școală sau grădiniță, alții – despre probleme medicale”, a precizat una dintre persoanele intervievate în cadrul studiului.
PARTICIPARE ȘI IMPLICARE
Refugiații se remarcă și printr-un grad mai ridicat de implicare civică și interacțiune cu instituțiile mass-media. Deși la scară generală proporțiile celor care au apelat la presă pentru mediatizarea unei probleme sunt reduse, refugiații au înregistrat unele dintre cele mai mari valori în sondaj: 4,6% dintre ei au contactat direct un jurnalist, iar 1,9% au transmis un e-mail sau mesaj unei instituții media.
Deși cercetarea evidențiază niveluri ridicate de acces și alfabetizare media a refugiaților, persistă unele bariere. În special în perioada inițială a deplasării lor din Ucraina spre Republica Moldova, refugiații s-au bazat pe informații transmise informal. „De la unii, la alții, până am format grupuri pe Viber. Acum acolo se distribuie informația relevantă”, a explicat unul dintre intervievați în cadrul interviurilor desfășurate.
Conținutul căutat de refugiați reflectă nevoile lor imediate: informații despre sistemul educațional, sănătate, angajare, transport și oportunități sociale. Rețelele sociale, în special Telegram și Viber, joacă un rol important în acoperirea acestor nevoi, în paralel cu site-urile de știri locale. Sondajul indică o preferință pronunțată pentru conținutul video scurt, educativ și accesibil, în special în rândul tinerilor și refugiaților. Acest tip de conținut este perceput ca fiind cel mai clar, ușor de înțeles și adaptat ritmului de viață din diaspora.
Studiul „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media” a fost realizat în perioada 4 martie – 1 aprilie 2025, de compania ATES Research Group, și investighează în profunzime accesul grupurilor social-vulnerabile din Republica Moldova la informație, modul în care acestea interacționează cu diverse surse media și nivelul lor de alfabetizare informațională.
