În lipsa unei educații media adecvate și a accesului echitabil la surse credibile de informare, femeile din Republica Moldova, în special cele din mediul rural, rămân vulnerabile în fața dezinformării. Faptul că ele se bazează predominant pe rețele interpersonale (familie, vecini, prieteni) pentru a se informa, în timp ce manifestă un nivel scăzut de încredere în mass-media și dispun de competențe digitale limitate, le expune semnificativ riscului de a accesa și distribui informații false sau manipulatoare. Concluziile reies din studiul „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent la începutul lunii iulie.
Studiul arată că încrederea femeilor din mediul rural cu vârsta cuprinsă între 30–59 ani este orientată în primul rând către membrii familiei (59.8%), apoi către site-urile de știri (45.9%), autoritățile publice locale (44.3%) și rețelele sociale (44.3%). Televiziunea (36.9%) și ONG-urile (34.4%) se bucură de un nivel moderat de încredere din partea acestui grup, iar celelalte surse rămân sub aceste praguri.
Și femeile din mediul urban de aceeași vârstă au încredere în primul rând în membrii familiei (59.8%), urmați de rețelele sociale (43.3%) și cercul apropiat – colegi, rude și vecini (41.2%). Încrederea lor în sursele media este mai scăzută față de cea a femeilor din mediul rural, iar ONG-urile (26.8%) și televiziunea (25.8%) sunt evaluate modest.
Și grupurile de pe rețele sociale precum Telegram, Viber sau WhatsApp se disting printr-un nivel scăzut de încredere printre femei.
FEMEILE ȘI SPIRITUL CRITIC
Cercetarea scoate în evidență faptul că în mediul urban se remarcă o tendință mai mare de verificare și validare a informațiilor. Unele respondente din cadrul sondajului declară că „verifică sursa, caută alte canale” și se întreabă dacă „știrea e adusă de un jurnalist credibil sau e doar pentru vizibilitate”.
În schimb, în mediul rural, televiziunea rămâne „autoritatea”, iar obiceiul de a căuta surse alternative sau de a verifica informațiile este mai puțin frecvent, lucru ce creează un teren fertil pentru dezinformare și manipulare narativă, mai ales în perioade electorale sau de criză.
ALFABETIZARE MEDIA, PREPONDERENT ÎN MEDIUL URBAN
Studiul relevă un nivel mai ridicat de alfabetizare media în rândul femeilor din mediul urban, unde se manifestă un interes crescut pentru conținuturi variate și surse digitale. Tot ele sunt mai conectate la inițiativele ONG-urilor și manifestă o deschidere mai mare spre participare civică și activism.
În schimb, în mediul rural, competențele digitale limitate, accesul tehnologic redus și lipsa unor programe de educație media adecvate contribuie la o expunere sporită la știri neverificate sau la conținut manipulativ, distribuit prin rețele informale. O reprezentantă a femeilor din mediul urban, apropiată vârstnicilor, a menționat nevoia accesului la dispozitive digitale, dar și la platforme online care oferă informații verificate într-un format accesibil.
De asemenea, „aproape 32% dintre femeile din mediul rural aleg să consulte mai mult de trei surse pentru a se informa, ceea ce demonstrează o tendință ridicată de a verifica informațiile din multiple surse pentru a avea o imagine mai completă a subiectului. Iar 37.1% dintre femeile din mediul urban se informează din mai mult de trei surse, având o tendință similară de diversificare a surselor de informare”, se arată în cercetare.
Studiul „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media” a fost realizat în perioada 4 martie – 1 aprilie 2025, de compania ATES Research Group, și investighează în profunzime accesul grupurilor social-vulnerabile din Republica Moldova la informație, modul în care acestea interacționează cu diverse surse media și nivelul lor de alfabetizare informațională.
